Tibor Sos's homepage

Legea actuală care apără amfibienii și reptilele în România

Mon, 15 Dec 2008 07:43:00 +0200

Mai jos am postat Ordonanța de urgență nr. 57 din 2007.

Sunt uimit că în varianta aceasta apare și Pelobates fuscus ca specie prioritară pentru desemnarea ariilor speciale de conservare, adică a siturilor Natura 2000. Această specie nu apare în alte liste cu care am avut de a face. Oare de ce?

La amfibieni a rămas neprotejată kleptonul Pelophylax esculentus, și chiar se poate exploata. Această formă nu este atât de răspândită pe cât se crede și este și o curiozitate a naturii. Chiar nu o vrem protejată?

Avem și Lacerta vivipara panonica pe listă. Dacă s-ar dovedi că populațiile din vest ar aparține de această formă ar fi o veste îmbucurătoare. Înseamnă că forma nominală, Z. v. vivipara nu e protejată la noi? E grav.

Dintre reptile Natrix natrix rămâne fără protecție. Este ea abundentă în unele zone, dar habitatele ei se restrâng ca în cazul și altor reptile dependente de apă. De ce să rămână chiar șarăele de casă în afară. Ca să se poată fierbe niște pălincă cu șerpi?

Ordonanţă de urgenţă nr. 57 din 20/06/2007

Mon, 15 Dec 2008 07:12:00 +0200

Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 442 din 29/06/2007

privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice

Având în vedere necesitatea şi urgenţa compatibilizării depline a legislaţiei naţionale cu cea a Uniunii Europene în domeniul protecţiei naturii şi ţinând cont de faptul că prevederile Directivei 79/409/CEE privind conservarea păsărilor sălbatice şi ale Directivei 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatice trebuie transpuse în legislaţia naţională, iar pentru aplicarea Regulamentului Consiliului (CE) nr. 348/81 privind regulile comune pentru importul produselor derivate din balene sau din alte cetacee, a Regulamentului Consiliului (CE) nr. 3.254/91 privind interzicerea utilizării capcanelor de picior şi a importului de blănuri şi produse obţinute din animale capturate prin utilizarea capcanelor de picior sau a altor tipuri de capcane care nu sunt conforme cu standardele internaţionale şi a Regulamentului Consiliului (CE) nr. 338/97 privind protecţia speciilor de floră şi faună sălbatică prin reglementarea comerţului cu acestea, cu modificările şi completările ulterioare, trebuie creat cadrul instituţional şi sancţiunile pentru încălcarea prevederilor conţinute în acestea.

Având în vedere că potrivit angajamentelor asumate de România prin documentul de poziţie complementar - capitolul 22 "Mediu", pentru domeniul "protecţia naturii" nu există perioade de tranziţie, transpunerea şi implementarea prevederilor comunitare trebuind să fie depline la data aderării,

luând în considerare faptul că statelor membre le sunt aplicate sancţiuni în cazul transpunerii incomplete sau al implementării neconforme a prevederilor comunitare,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

CAPITOLUL I
Dispoziţii generale

Art. 1. - Scopul prezentei ordonanţe de urgenţă îl constituie garantarea conservării şi utilizării durabile a patrimoniului natural, obiectiv de interes public major şi componentă fundamentală a strategiei naţionale pentru dezvoltare durabilă.

Art. 2. - Prezenta ordonanţă de urgenţă reglementează:

a) asigurarea diversităţii biologice, prin conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice pe teritoriul României;

b) menţinerea sau restabilirea într-o stare de conservare favorabilă a habitatelor naturale şi a speciilor din flora şi fauna sălbatică;

c) identificarea bunurilor patrimoniului natural care necesită un regim special de protecţie, pentru conservarea şi utilizarea durabilă a acestora;

d) categoriile de arii naturale protejate, tipurile de habitate naturale, speciile de floră şi faună sălbatică şi alte bunuri ale patrimoniului natural ce se supun regimului special de protecţie, conservare şi utilizare durabilă;

e) constituirea, organizarea şi dezvoltarea reţelei naţionale de arii naturale protejate, precum şi a regimului acesteia;

f) regimul de administrare a ariilor naturale protejate şi procedurile de instituire a regimului de protecţie pentru alte arii naturale şi bunuri ale patrimoniului natural;

g) măsurile pentru protecţia şi conservarea speciilor de animale şi plante sălbatice periclitate, vulnerabile, endemice şi/sau rare, precum şi cele pentru protecţia formaţiunilor geomorfologice şi peisagistice de interes ecologic, ştiinţific, estetic, cultural-istoric şi de altă natură, a bunurilor naturale de interes speologic, paleontologic, geologic, antropologic şi a altor bunuri naturale cu valoare de patrimoniu natural, existente în perimetrele ariilor naturale protejate şi/sau în afara acestora;

h) responsabilităţile şi atribuţiile pentru punerea în aplicare a prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă.

Art. 3. - Nu fac obiectul reglementării prezentei ordonanţe de urgenţă:

a) parcurile şi grădinile publice sau private de agrement, cu excepţia cazurilor în care acestea au elemente şi bunuri cu valoare de patrimoniu natural;

b) rezervaţiile semincere agricole şi silvice cu scop productiv, rezervaţiile de resurse genetice vegetale şi animale terestre şi acvatice destinate reproducerii unor specii vegetale şi animale în scopuri economice, rezervaţiile destinate unor scopuri ştiinţifice sectoriale existente pe terenurile unor instituţii publice sau private de cercetare şi producţie, precum şi altele asemenea, organizate şi gestionate de proprietarii sau administratorii lor legali, cu excepţia cazurilor în care acestea au elemente cu valoare de patrimoniu natural;

c) grădinile botanice, parcurile dendrologice, grădinile zoologice, acvariile, terariile, cu excepţia cazurilor în care acestea deţin specii de plante şi animale sălbatice aflate sub regim special de protecţie şi conservare ca bunuri ale patrimoniului natural;

d) colecţiile muzeistice, cu excepţia celor care deţin piese a căror valoare de patrimoniu natural este atestată de autorităţile ştiinţifice competente;

e) zonele de protecţie specială - sanitară, hidrologică, hidrogeologică şi altele asemenea - cu perimetre delimitate şi gestionate ca zone de protecţie specială pentru diverse obiective, potrivit unor reglementări speciale, cu excepţia cazurilor în care pe aceste terenuri există bunuri ale patrimoniului natural;

f) administrarea ariilor naturale protejate de interes judeţean sau local.

Art. 4. - În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

1. conservare - ansamblul de măsuri care se pun în aplicare pentru menţinerea sau refacerea habitatelor naturale şi a populaţiilor de specii de faună şi floră sălbatice, într-o stare favorabilă, în sensul pct. 5 şi 9;

2. habitate naturale - zonele terestre, acvatice sau subterane, în stare naturală sau seminaturală, ce se diferenţiază prin caracteristici geografice, abiotice şi biotice;

3. tipuri de habitate naturale de interes comunitar - acele tipuri de habitate care:

a) sunt în pericol de dispariţie în arealul lor natural;

b) au un areal natural redus ca urmare a restrângerii acestuia sau datorită faptului că în mod natural suprafaţa sa este redusă;

c) sunt eşantioane reprezentative cu caracteristici tipice pentru una sau mai multe dintre cele 5 regiuni biogeografice specifice pentru România: alpină, continentală, panonică, stepică şi pontică.

Aceste tipuri de habitate sunt prevăzute în anexa nr. 2;

4. tipuri de habitate naturale prioritare - tipurile de habitate naturale aflate în pericol de dispariţie, pentru a căror conservare Comunitatea Europeană are o responsabilitate deosebită, datorită proporţiei reduse a arealului acestora pe teritoriul Uniunii Europene.

Aceste tipuri de habitate sunt indicate printr-un asterisc în anexa nr. 2;

5. stare de conservare a unui habitat natural - totalitatea factorilor ce acţionează asupra unui habitat natural şi asupra speciilor caracteristice acestuia şi care îi pot afecta pe termen lung distribuţia, structura şi funcţiile, precum şi supravieţuirea speciilor ce îi sunt caracteristice. Starea de conservare a unui habitat natural se consideră favorabilă atunci când sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

a) arealul său natural şi suprafeţele pe care le acoperă în cadrul acestui areal sunt stabile sau în creştere;

b) are structura şi funcţiile specifice necesare pentru menţinerea sa pe termen lung, iar probabilitatea menţinerii acestora în viitorul previzibil este mare;

c) speciile care îi sunt caracteristice se află într-o stare de conservare favorabilă, aşa cum este definită la pct. 9;

6. habitat al unei specii - mediul definit prin factori abiotici şi biotici, în care trăieşte o specie în orice stadiu al ciclului biologic;

7. specii de interes comunitar - speciile care pe teritoriul Uniunii Europene sunt:

a) periclitate, cu excepţia celor al căror areal natural este situat la limita de distribuţie în areal şi care nu sunt nici periclitate, nici vulnerabile în regiunea vest-palearctică;

b) vulnerabile, speciile a căror încadrare în categoria celor periclitate este probabilă într-un viitor apropiat dacă acţiunea factorilor perturbatori persistă;

c) rare, speciile ale căror populaţii sunt reduse din punctul de vedere al distribuţiei sau/şi numeric şi care chiar dacă nu sunt în prezent periclitate sau vulnerabile riscă să devină. Aceste specii sunt localizate pe arii geografice restrânse sau sunt rar dispersate pe suprafeţe largi;

d) endemice şi care necesită o atenţie specială datorită caracteristicilor specifice ale habitatului lor şi/sau a impactului potenţial pe care îl are exploatarea acestora asupra stării lor de conservare;

8. specii prioritare - speciile vizate la pct. 7 lit. a) pentru a căror conservare Comunitatea Europeană are o responsabilitate specială datorită proporţiei reduse a arealului acestora pe teritoriul Uniunii Europene.

Aceste specii sunt indicate printr-un asterisc în anexa nr. 3;

9. stare de conservare a unei specii - totalitatea factorilor ce acţionează asupra unei specii şi care pot influenţa pe termen lung distribuţia şi abundenţa populaţiilor speciei respective. Starea de conservare va fi considerată favorabilă dacă sunt întrunite cumulativ următoarele condiţii:

a) datele privind dinamica populaţiilor speciei respective indică faptul că aceasta se menţine şi are şanse să se menţină pe termen lung ca o componentă viabilă a habitatului său natural;

b) arealul natural al speciei nu se reduce şi nu există riscul să se reducă în viitorul previzibil;

c) există un habitat suficient de vast pentru ca populaţiile speciei să se menţină pe termen lung;

10. sit/arie - zonă definită geografic, exact delimitată;

11. sit de importanţă comunitară - situl/aria care, în regiunea sau în regiunile biogeografice în care există, contribuie semnificativ la menţinerea ori restaurarea la o stare de conservare favorabilă a habitatelor naturale prevăzute în anexa nr. 2 sau a speciilor de interes comunitar prevăzute în anexa nr. 3 şi care contribuie semnificativ la coerenţa reţelei "Natura 2000" şi/sau contribuie semnificativ la menţinerea diversităţii biologice în regiunea ori regiunile biogeografice respective. Pentru speciile de animale cu areal larg de răspândire, siturile de importanţă comunitară trebuie să corespundă zonelor din areal în care sunt prezenţi factori abiotici şi biotici esenţiali pentru existenţa şi reproducerea acestor specii;

12. arie specială de conservare - situl de importanţă comunitară desemnat printr-un act statutar, administrativ şi/sau contractual în scopul aplicării măsurilor de conservare necesare pentru menţinerea sau restaurarea la o stare de conservare favorabilă a habitatelor naturale şi/sau a populaţiilor speciilor pentru care situl este desemnat;

13. exemplar - orice plantă sau animal în stare vie ori moartă sau orice parte ori derivat din acestea, precum şi orice alte produse care conţin părţi sau derivate din acestea, aşa cum sunt specificate în documentele care le însoţesc, pe ambalaje, pe mărci ori etichete sau în orice alte situaţii;

14. mediu natural - ansamblul componentelor, structurilor şi proceselor fizico-geografice, biologice şi biocenotice naturale, terestre şi acvatice, având calitatea de păstrător al vieţii şi generator de resurse necesare acesteia;

15. patrimoniu natural - ansamblul componentelor şi structurilor fizico-geografice, floristice, faunistice şi biocenotice ale mediului natural, ale căror importanţă şi valoare ecologică, economică, ştiinţifică, biogenă, sanogenă, peisagistică şi recreativă au o semnificaţie relevantă sub aspectul conservării diversităţii biologice floristice şi faunistice, al integrităţii funcţionale a ecosistemelor, conservării patrimoniului genetic, vegetal şi animal, precum şi pentru satisfacerea cerinţelor de viaţă, bunăstare, cultură şi civilizaţie ale generaţiilor prezente şi viitoare;

16. bun al patrimoniului natural - componenta patrimoniului natural care necesită un regim special de protecţie, conservare şi utilizare durabilă în beneficiul generaţiilor prezente şi viitoare;

17. peisaj - partea de teritoriu percepută ca atare de către populaţie, al cărei caracter este rezultatul acţiunii şi interacţiunii factorilor naturali şi/sau umani;

18. arie naturală protejată - zona terestră, acvatică şi/sau subterană în care există specii de plante şi animale sălbatice, elemente şi formaţiuni biogeografice, peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de altă natură, cu valoare ecologică, ştiinţifică ori culturală deosebită, care are un regim special de protecţie şi conservare, stabilit conform prevederilor legale;

19. conservare "in situ" - protecţia şi conservarea bunurilor patrimoniului natural în mediul lor natural de geneză, existenţă şi evoluţie;

20. coridor ecologic - zona naturală sau amenajată care asigură cerinţele de deplasare, reproducere şi refugiu pentru speciile sălbatice terestre şi acvatice şi în care se aplică unele măsuri de protecţie şi conservare;

21. reţea naţională de arii naturale protejate - ansamblul ariilor naturale protejate de interes naţional;

22. reţea ecologică a ariilor naturale protejate - ansamblul de arii naturale protejate, împreună cu coridoarele ecologice;

23. reţea ecologică "Natura 2000" - reţeaua ecologică europeană de arii naturale protejate şi care cuprinde arii de protecţie specială avifaunistică, stabilite în conformitate cu prevederile Directivei 79/409/CEE privind conservarea păsărilor sălbatice şi arii speciale de conservare desemnate de Comisia Europeană şi ale Directivei 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale, a faunei şi florei sălbatice;

24. specii indigene - speciile de plante şi animale sălbatice care se regăsesc în mod natural în România şi nu ca urmare a introducerii accidentale sau forţate de către om de-a lungul secolelor;

25. specii protejate - speciile periclitate, vulnerabile, rare sau endemice, care beneficiază de un statut legal de protecţie;

26. specii alohtone - speciile introduse/răspândite, accidental sau intenţionat, din altă regiune geografică, ca urmare directă ori indirectă a activităţii umane, lipsind în mod natural dintr-o anumită regiune, cu o evoluţie istorică cunoscută într-o arie de răspândire naturală, alta decât zona de interes, care pot fi în competiţie, pot domina, pot avea un impact negativ asupra speciilor native, putând chiar să le înlocuiască;

27. specii invazive - speciile indigene sau alohtone, care şi-au extins arealul de distribuţie sau au fost introduse accidental ori intenţionat într-o arie şi/sau s-au reprodus într-o asemenea măsură şi atât de agresiv încât influenţează negativ/domină/înlocuiesc unele dintre speciile indigene, determinând modificarea structurii cantitative şi/sau calitative a biocenozei naturale, caracteristică unui anumit tip de biotop;

28. zone interioare ale ariilor naturale protejate - zonele definite şi delimitate prin planurile de management, în care se stabilesc măsuri speciale de management;

29. activităţi cu impact negativ semnificativ din vecinătatea ariilor naturale protejate - activităţile din afara limitei unei arii naturale protejate, care pot genera un impact negativ semnificativ asupra habitatelor naturale sau speciilor sălbatice pentru care au fost desemnate; nu se aplică în cazul ariilor naturale protejate vizate de pct. 22;

30. comunităţi locale - comunităţile umane situate în interiorul sau în vecinătatea ariei naturale protejate care deţin proprietăţi ori desfăşoară diverse activităţi pe teritoriul sau în vecinătatea ariei naturale protejate;

31. activităţi tradiţionale - activităţile de utilizare durabilă a resurselor naturale şi specifice zonei respective.

CAPITOLUL III
Conservarea habitatelor naturale şi a speciilor
sălbatice de floră şi faună

Art. 31. -

(1) Protecţia şi conservarea habitatelor naturale şi a speciilor sălbatice de interes comunitar, cu excepţia păsărilor, existente pe teritoriul României şi prevăzute în anexele nr. 2 şi 3, se fac prin declararea de situri de importanţă comunitară şi arii speciale de conservare, selectate şi desemnate în conformitate cu criteriile stabilite în anexa nr. 7 şi cu prevederile art. 8 alin. (1) lit. b) şi c) şi alin. (4).

(2) Protecţia şi conservarea speciilor sălbatice de păsări, existente pe teritoriul României şi prevăzute în anexa nr. 3, precum şi a celor migratoare se fac prin declararea de arii de protecţie specială avifaunistică, în conformitate cu prevederile art. 8 alin. (1) lit. b).

(3) Protecţia şi conservarea habitatelor naturale terestre, acvatice şi/sau subterane de interes naţional, precum şi a speciilor protejate de plante şi animale sălbatice se fac prin declararea de arii naturale protejate de interes naţional.

Art. 32. -

(1) Autoritatea competentă pentru protecţia mediului stabileşte sistemul de monitorizare a stării de conservare a habitatelor naturale şi speciilor de floră şi faună sălbatică de interes comunitar.

(2) Pe baza rezultatelor evaluărilor stării de conservare a habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatică de interes comunitar, se poate propune modificarea listei naţionale a siturilor "Natura 2000".

Art. 33. -

(1) Pentru speciile de plante şi animale sălbatice terestre, acvatice şi subterane, cu excepţia speciilor de păsări, inclusiv cele prevăzute în anexele nr. 4 A şi 4 B, precum şi speciile incluse în lista roşie naţională şi care trăiesc atât în ariile naturale protejate, cât şi în afara lor, sunt interzise:

a) orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare a exemplarelor aflate în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic;

b) perturbarea intenţionată în cursul perioadei de reproducere, de creştere, de hibernare şi de migraţie;

c) deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor din natură;

d) deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihnă;

e) recoltarea florilor şi a fructelor, culegerea, tăierea, dezrădăcinarea sau distrugerea cu intenţie a acestor plante în habitatele lor naturale, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic;

f) deţinerea, transportul, comerţul sau schimburile în orice scop ale exemplarelor luate din natură, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic.

(2) Pentru toate speciile de păsări sunt interzise:

a) uciderea sau capturarea intenţionată, indiferent de metoda utilizată;

b) deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor din natură;

c) culegerea ouălor din natură şi păstrarea acestora, chiar dacă sunt goale;

d) perturbarea intenţionată, în special în cursul perioadei de reproducere, de creştere şi de migraţie;

e) deţinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vânarea şi capturarea;

f) comercializarea, deţinerea şi/sau transportul în scopul comercializării acestora în stare vie ori moartă sau a oricăror părţi ori produse provenite de la acestea, uşor de identificat.

(3) Speciile de păsări prevăzute în anexa nr. 5 C sunt acceptate la vânătoare, în afara perioadelor de reproducere şi creştere a puilor.

(4) În cazul speciilor de păsări migratoare prevăzute în anexa nr. 5 C, este interzisă vânarea acestora în perioada lor de reproducere sau pe parcursul rutei de întoarcere spre zonele de cuibărit.

(5) Activităţile prevăzute la alin. (2) lit. f) nu sunt interzise în cazul speciilor prevăzute în anexa nr. 5 D, cu condiţia să fi fost capturate sau ucise ori obţinute prin mijloace legale.

(6) Pentru speciile indicate în anexa nr. 5 E, activităţile prevăzute la alin. (2) lit. f) pot fi permise în baza unei autorizaţii speciale eliberate de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului.

(7) Autorizaţia prevăzută la alin. (6) se acordă după consultări cu Comisia Europeană, iar procedura de emitere a acesteia se stabileşte prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

(8) Pentru asigurarea protecţiei, managementului şi utilizării durabile a populaţiilor speciilor de păsări al căror areal natural de distribuţie include teritoriul României este necesară realizarea de studii şi cercetări având ca subiect temele prevăzute în anexa nr. 8.

Art. 34. -

(1) În vederea protejării habitatelor naturale şi a speciilor indigene, introducerea de specii alohtone, intervenţiile asupra speciilor invazive, precum şi reintroducerea speciilor indigene prevăzute în anexele nr. 4 A şi 4 B se reglementează prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

(2) Pentru speciile sălbatice alohtone introduse este obligatorie efectuarea unei evaluări a impactului acestei introduceri asupra speciilor de floră şi faună indigene, rezultatele acestor evaluări trebuind să fie transmise pentru informare Comisiei Europene.

(3) Introducerea speciilor de păsări sălbatice alohtone se poate face doar după consultarea prealabilă a Comisiei Europene.

Art. 35. -

(1) Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului reprezintă autoritatea administrativă desemnată pentru aplicarea prevederilor Regulamentului Consiliului (CE) nr. 338/97 privind protecţia speciilor de floră şi faună sălbatică prin reglementarea comercializării acestora, cu modificările şi completările ulterioare, ale Regulamentului Consiliului (CE) nr. 348/81 privind regulile comune pentru importul produselor din balene sau din alte cetacee, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Regulamentului Consiliului (CE) nr. 3.254/91 privind interzicerea utilizării capcanelor de picior, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi pentru relaţia cu Comisia Europeană.

(2) Autorităţile ştiinţifice naţionale desemnate pentru aplicarea prevederilor Regulamentului Consiliului (CE) nr. 338/97 privind protecţia speciilor de floră şi faună sălbatică prin reglementarea comercializării acestora, cu modificările şi completările ulterioare, ale Regulamentului Consiliului (CE) nr. 348/81 privind regulile comune pentru importul produselor din balene sau din alte cetacee, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Regulamentului Consiliului (CE) nr. 3.254/91 privind interzicerea utilizării capcanelor de picior, cu modificările şi completările ulterioare, sunt, după caz:

a) Academia Română;

b) Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice;

c) Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare "Delta Dunării".

(3) Instrucţiunile de aplicare a reglementărilor privind protecţia speciilor de floră şi faună sălbatică şi a altor bunuri ale patrimoniului natural se aprobă prin ordin comun al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi al conducătorului autorităţii publice centrale din domeniul finanţelor, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

Art. 36. -

(1) Autoritatea competentă pentru protecţia mediului organizează sistemul de monitorizare a capturilor şi uciderilor accidentale a speciilor strict protejate prevăzute în anexele nr. 4 A şi 4 B.

(2) Sistemul de monitorizare prevăzut la alin. (1) se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

Art. 37 - (1) Prelevarea din natură şi exploatarea exemplarelor de plante şi animale sălbatice aparţinând speciilor prevăzute în anexa nr. 5, precum şi altor specii cu acelaşi regim de protecţie se vor face în condiţii compatibile cu menţinerea acestor specii într-o stare de conservare favorabilă, luându-se, după caz, următoarele măsuri:

a) reglementarea accesului în anumite zone şi/sau anumite perioade;

b) interdicţia temporară şi/sau locală a recoltării şi capturării anumitor specii;

c) reglementarea perioadelor, a modurilor şi a mijloacelor de recoltare/capturare;

d) instituirea unui sistem de autorizare a recoltării/capturării, transportului şi comercializării, inclusiv stabilirea de cote;

e) încurajarea cultivării şi creşterii în captivitate, în vederea reducerii presiunii asupra populaţiilor naturale;

f) evaluarea măsurilor adoptate.

(2) Pentru capturarea sau uciderea speciilor de faună sălbatică prevăzute în anexele nr. 5 A, 5 B, 5 C, 5 D şi 5 E şi în cazul excepţiilor prevăzute la art. 38, pentru prelevarea, capturarea sau uciderea speciilor prevăzute în anexele nr. 4 A şi 4 B este interzisă folosirea metodelor sau mijloacelor prevăzute în anexa nr. 6.

Art. 38. -

(1) Prin excepţie de la prevederile art. 33 alin. (1)-(4) şi ale art. 37 alin. (1), autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului stabileşte derogări, prin ordin al conducătorului acesteia, cu avizul Academiei Române, cu condiţia să nu existe o alternativă acceptabilă, iar măsurile derogatorii să nu fie în detrimentul menţinerii populaţiilor speciilor respective într-o stare de conservare favorabilă în arealul lor natural şi numai în următoarele situaţii:

a) în interesul protejării faunei şi florei sălbatice şi al conservării habitatelor naturale;

b) pentru prevenirea producerii unor daune importante, în special asupra culturilor agricole, animalelor domestice, pădurilor, pescăriilor, apelor şi altor bunuri;

c) în interesul sănătăţii şi securităţii publice sau pentru alte raţiuni de interes public major, inclusiv de natură socială sau economică, şi pentru consecinţe benefice de importanţă fundamentală pentru mediu;

d) în scopuri de cercetare ştiinţifică şi educaţie, de repopulare şi de reintroducere a acestor specii, precum şi pentru operaţiuni de reproducere necesare în acest scop, inclusiv pentru răspândirea artificială a plantelor;

e) pentru a permite, în condiţii strict controlate, într-o manieră selectivă şi într-o măsură limitată, prinderea sau deţinerea unui număr limitat şi specificat de exemplare din speciile prevăzute în anexele nr. 4 A şi 4 B.

(2) Procedura de derogare se stabileşte prin ordin al autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

(3) Autoritatea competentă pentru protecţia mediului transmite Comisiei Europene rapoarte privind derogările aplicate, după cum urmează:

a) anual, pentru derogările aplicate speciilor de păsări sălbatice prevăzute în anexa nr. 4 A;

b) la fiecare 2 ani, pentru derogările aplicate speciilor sălbatice, cu excepţia păsărilor, prevăzute în anexa nr. 4 A.

(4) Rapoartele prevăzute la alin. (3) vor conţine informaţii privind:

a) speciile care fac obiectul derogărilor şi motivul derogării, inclusiv natura riscului, cu, dacă este cazul, indicarea soluţiilor alternative care au fost respinse şi datelor ştiinţifice de fundamentare;

b) mijloacele, dispozitivele sau metodele autorizate pentru capturarea sau uciderea speciilor animale şi motivaţia utilizării acestora;

c) circumstanţele de timp şi de loc în care aceste derogări sunt acordate;

d) autoritatea abilitată să declare şi să controleze dacă sunt întrunite condiţiile necesare şi să decidă care mijloace, dispozitive sau metode pot fi utilizate, între ce limite şi prin ce instituţii/servicii şi ce persoane le vor duce la îndeplinire;

e) măsurile de control aplicate şi rezultatele obţinute.

Art. 39. -

(1) Pentru exemplarele cu dizabilităţi, pui orfani sau exemplarele confiscate ce aparţin speciilor prevăzute în anexele nr. 3, 4 A, 4 B, 5 A, 5 B, 5 C, 5 D, 5 E şi în anexele la Regulamentul Consiliului (CE) nr. 338/97 privind protecţia speciilor de floră şi faună sălbatică prin reglementarea comercializării acestora, cu modificările şi completările ulterioare, se pot înfiinţa centre de reabilitare şi/sau îngrijire.

(2) Procedura de înfiinţare a centrelor prevăzute la alin. (1) se stabileşte prin ordin al autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, în termen de 120 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

Art. 40. -

(1) Autoritatea competentă pentru protecţia mediului transmite Comisiei Europene rapoarte privind implementarea prevederilor Directivei 79/409/CEE, la intervale de 3 ani, începând cu data de 1 ianuarie 2010.

(2) Autoritatea competentă pentru protecţia mediului transmite Comisiei Europene rapoarte privind implementarea prevederilor Directivei 92/43/CEE, la intervale de 6 ani, începând cu data de 1 ianuarie 2013.

ANEXA Nr. 3

SPECII
de plante şi de animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor
speciale de conservare şi a ariilor de protecţie specială avifaunistică

Interpretare

1. Anexa nr. 3 este o continuare a anexei nr. 2 pentru stabilirea reţelei "NATURA 2000".

2. Speciile prezentate în anexă sunt indicate:

a) prin numele speciei ori subspeciei; sau

b) prin toate speciile care aparţin unui taxon mai mare sau unei părţi din acel taxon.

3. Simboluri

Un asterisc înaintea numelui speciilor semnifică faptul că este o specie prioritară.

a) ANIMALE VERTEBRATE

REPTILE

CHELONIA (TESTUDINES)

Testudinidae

-Testudo hermanni (fiestoasă de uscat bănăţeană)

-Testudo graeca (fiestoasă de uscat dobrogeană)

Emydidae

-Emys orbicularis (Broască ţestoasă de apă)

OPHIDIA (SERPENTES)

Colubridae

-Elaphe quatuorlineata (Balaur mare) (inclusiv subspecia sauromates)

Viperidae

-Vipera ursinii (Vipera ursinii moldavica, Vipera ursinii renardi şi/sau forme intermediare) (Viperă de stepă)

-* Vipera ursinii rakosiensis (Viperă de fâneaţă)

AMFIBIENI

CAUDATA

Salamandridae

-Triturus cristatus (Triturus cristatus cristatus) (Triton cu creastă)

-Triturus dobrogicus (Triturus cristatus dobrogicus) (Triton cu creastă dobrogean)

-Triturus montandoni (Triton carpatic)

-Triturus vulgaris ampelensis (Tritonul comun transilvănean)

ANURA

Discoglossidae

-Bombina bombina (Buhai de baltă cu burta roşie)

-Bombina variegata (Buhai de baltă cu burta galbenă)

Pelobatidae

-Pelobates fuscus (Broască de pământ, Broasca gheboasă)

ANEXA Nr. 4 A

Specii de interes comunitar

Specii de animale şi de plante care necesită o protecţie strictă

Speciile care figurează în această anexă sunt indicate:

a) prin numele speciei ori al subspeciei; sau

b) prin ansamblul speciilor care aparţin unui taxon superior sau unei părţi din acel taxon.

a) ANIMALE VERTEBRATE

REPTILE

TESTUDINATA

Testudinidae

-Testudo hermanni (fiestoasă de uscat bănăţeană)

-Testudo graeca (fiestoasă de uscat)

Emydidae

-Emys orbicularis (Broască ţestoasă de apă)

SAURIA

Lacertidae

-Lacerta agilis (Şopârlă cenuşie)

-Lacerta trilineata (Guşter vărgat)

-Lacerta vivipara panonica (Şopârlă de munte)

-Lacerta viridis (Guşter)

-Podarcis muralis (Şopârlă de zid)

-Podarcis taurica (Şopârlă de stepă)

Scincidae

-Ablepharus kitaibelli (Şopârlă mică)

OPHIDIA

Colubridae

-Coluber caspius (Şarpe rău)

-Coronella austriaca (Şarpe de alun)

-Elaphe longissima (Şarpele lui Esculap)

-Elaphe quatuorlineata (Balaur mare)

-Natrix tessellata (Şarpe de apă)

Viperidae

-Vipera ammodytes (Viperă cu corn)

-Vipera ursinii (Viperă de stepă)

Boidae

-Eryx jaculus (Şarpe de stepă, Boa de nisip)

AMFIBIENI

CAUDATA

Salamandridae

-Triturus cristatus (Triton cu creastă)

-Triturus montandoni (Triton carpatic)

-Triturus vulgaris ampelensis (Triton comun transilvănean)

ANURA

Discoglossidae

-Bombina bombina (Buhai de baltă cu burta roşie)

-Bombina variegata (Buhai de baltă cu burta galbenă)

Hylidae

-Hyla arborea (Brotăcel, Buratec, Răcănel)

Ranidae

-Rana arvalis (Broască de mlaştină, Broască cafenie)

-Rana dalmatina (Broască de pădure)

Pelobatidae

-Pelobates fuscus (Broască de pământ, Broască gheboasă)

-Pelobates syriacus (Broască de pământ dobrogeană)

Bufonidae

-Bufo viridis (Broască râioasă verde)

ANEXA Nr. 4 B

SPECII DE INTERES NAŢIONAL

Specii de animale şi de plante care necesită o protecţie strictă

Speciile care figurează în această anexă sunt indicate:

a) prin numele speciei ori al subspeciei; sau

b) prin ansamblul speciilor care aparţin unui taxon superior sau unei părţi din acel taxon.

a) ANIMALE VERTEBRATE

REPTILE

SAURIA

Lacertidae

-Lacerta praticola (Şopârlă de luncă)

-Eremias arguta (Şopârliţă/şopârlă de nisip)

Anguidae

-Anguis fragilis (Năpârcă, Şarpele de sticlă)

OPHIDIA

Colubridae

-Coluber caspius (Şarpele de stepă, Şarpele rău)

Viperidae

-Vipera berus (Viperă comună)

AMFIBIENI

CAUDATA

Salamandridae

-Triturus alpestris alpestris (Tritonul de munte)

-Triturus vulgaris vulgaris (Tritonul comun)

-Salamandra salamandra (Salamandră)

ANURA

Bufonidae

-Bufo bufo (Broască râioasă brună)

Ranidae

-Rana temporaria (Broască roşie de munte)

-Rana lessonae (Broască verde de baltă)

ANEXA Nr. 5 A

SPECII DE INTERES COMUNITAR

Specii de plante şi de animale de interes comunitar, cu excepţia

speciilor de păsări, a căror prelevare din natură şi exploatare

fac obiectul măsurilor de management

Speciile care figurează în această anexă sunt indicate:

a) prin numele speciei ori al subspeciei; sau

b) prin ansamblul speciilor ce aparţin unui taxon superior ori unei părţi din acel taxon.

a) ANIMALE

VERTEBRATE

AMFIBIENI

ANURA

Ranidae

-Rana esculenta (Broască verde de lac)

-Rana ridibunda (Broască verde mare de lac)

-Rana temporaria (Broască roşie de munte)

Continuarea poveștii cu vipera în pălincă...

Mon, 15 Dec 2008 06:33:00 +0200

Acum vreo două zile m-am uitat pe net după reportajul filmat postat pe realitatea.net și se pare că a fost retras de pe internet. fără trâmbițe și fără alte anunțuri. însă postările a unor site-uri online de știri, care au preluat știrea, au rămas bine mersi pe net și astfel această retragerea de pe realitatea.net este doar un rezultat parțialși nesemnificativ al demersurilor pentru a opri și a rectifica această știre.

Însă pe lista de discuții a grupului Milvus a apărut un răspuns trimis de la Garda de mediu unui coleg din Cluj-Napoca , pe care îl postez aici:

”Domnul X,

Urmare sesizarii dumneavoastra, transmisa Garzii Nationale de Mediu si inregistrata cu nr. X/X/X, cu privire la comercializarea unor bauturi spirtoase cu serpi apartinand specieiilor Anguis fragilis si Vipera berus, de catre un cetatean din Sibiu, va comunicam urmatoarele:

s-a efectuat control la domiciliul d-nului Greavu Liviu Valeriu, de catre comisarii Garzii Nationale de Mediu – Comisariatul Judetean Sibiu, la data de 25.11.2008 si nu au fost identificate specii de serpi aflate in regim de protectie a faunei salbatice;
la data controlului s-a identificat, intr-o sticla de 300ml, un sarpe de casa (Natrix natrix), de cca 25 cm, in alcool. Acest recipient a fost prezentat la diferite targuri si expozitii, in ultimii aproximativ 2 ani, ca punct de actractie pentru consumatori (acest recipient fiind asemanator cu cel prezentat la postul de televiziune Realitatea TV);
d-nul Greavu detine Certificat de Producator pentru alcool cu fructe in sticla si bostanei ornamentali;
din declaratia d-nului Greavu reiese faptul ca nu a efectuat activitati de comercializare alcool cu specii de serpi.

Va multumim pentru promtitudinea cu care ne-ati semnalat difuzarea acestei stiri, referitoare la serpi in alcool si ramanem deschisi solicitarilor dvs., in limitele prevazute de legislatia de mediu in vigoare.

Director XY

Intocmit Cms. XY”

Hm... „nu au fost identificate specii de serpi aflate in regim de protectie a faunei salbatice”? Toate speciile din România sunt protejate (vezi Orodonanța de Urgență nr. 57 din 2007, dacă nu greșeșc...). Astfel și șarpele de casă... Dar altfel sunt buni herpetologi Domnii, Anguis-ul în pălinca din poza și reportaj nu e șarpe e doar o șopârlă fără picioare...

„... din declaratia d-nului Greavu reiese faptul ca nu a efectuat activitati de comercializare alcool cu specii de serpi” Ups. Și povestea cu italienii și numai știu cine, care au cumpărat pălincă cu șerpi cine a povestit-o?

...Ei, ei, spuneți D-lor dacă vreți să-l protejați pe cutărică și fără minciuni pe față...

„Riscuri Montane - Serpii Veninosi - sfaturi practice” (alpinet.org, 14.10.2004.)

Mon, 10 Nov 2008 04:47:00 +0200

sursa: http://alpinet.org/main/articole/show_ro_id_1498_pid_2698.html

Un articol care ajută... Poate atât că balaurul dobrogean este Elaphe sauromates (nu demult E. quatuorlineata sauromates) și nu Eryx jaculus - boa de nisip.

„Rachiu de viperă” (Evenimentul zilei/Evz.ro, 09.11.2008.)

Mon, 10 Nov 2008 03:45:00 +0200

sursă: http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/827655/TRATAMENT-ROMANESC-Rachiu-de-vipera/

După cum mi se pare mie, o drăguță de reporteriță a plecat ca să mai adune niște informații despre acest caz senzațional (diferența de timp dintre reportajul de la Realitatea.Net și acest articol ma condus la această deducție). Și chiar reușește! Să vedem ce a mai aflat această profesionistă care preia aceste informații de la acest om cu mintea bolnavă și doar o transpune fără a filtra în prealabil că ceea ce transmite ea este un caz penal și face reclamă pozitivă la braconaj. Dar să vedem părțile ce ne-ar interesa pe noi:

„Un sibian îneacă vipere şi alţi şerpi în alcool şi spune că, datorită veninului, licoarea este un bun medicament.” Ceil„alți șerpi” nu sunt veninoși fiindcă în țară doar viperele sunt veninoase, deci cum vindecă o țuică făcută din șarpe neveninos? La fel ca cel făcut din cel veninos, normal: nicidecum.

„Scufundatul fructelor în sticlele cu alcool este specialitatea lui, însă, de câţiva ani încoace, îneacă în pălincă vipere şi şerpi de casă sau de apă, al căror venin este folosit împotriva bolilor de plămâni şi stomac. O sticlă cu medicamentul-tărie şi câteva picături din otrava reptilelor o vinde cu 250 de lei. Pentru străini e o delicatesă, din care se înfruptă ori de câte ori au drum pe la Sibiu. Românii cu frica-n sân o păstrează, însă, ca pe un bibelou în vitrina de acasă.” Deci avem 3 specii de șerpi până acuma: vipera obișnuită (Vipera berus) - asta am deduce daca acest domn a reușit chiar să înece până la urmă și o viperă, fiindcă specia trăiește în abundență în zona Sibiului, șarpele de casă (Natrix natrix) - o specie abundentă în zonă -, șarpele de apă (Natrix tesselata) - o specie rară în această zonă și o specie de șopârlă fără picioare: năpârca sau șarpele de cristal (Anguis fragilis) - ce apare și în reportaj și în poza de la postajul anterior. Însă dacă ne gândim că acest cunoscător de șerpi nu prea recunoaște speciile, victimile lui sunt speciile pe care le întâlnește aleatoriu. Și aflăm ca sunt cumpărate aceste pălinci și pentru a fi folosite ca bibelouri. Mulți oameni nu o să creadă balivernele pălincii miraculoase dar ca bibelou mulți o să-l cumpere, sunt sigur - și aici este cea mai mare problemă.

„Acum 15 ani am prins un şarpe. Întâmplător! Şi voiam să-l conserv, dar nu aveam formol. Şi am zis să-l bag în ţuică tare. Îl aveam în casă, iar cine venea la mine se speria. Uitându-mă la el, am văzut că, odată înecat în alcool, a dat veninul afară. Am tot auzit că din veninul de şarpe se fac medicamente, i-am întrebat pe prietenii mei şi mi-au zis că fiecare şarpe are câte un venin bun pentru vindecarea bolilor“. Se pare că această îndeletnicire ține 15 ani! Și vorbim despre o relatare de ucidere și de atrocitate asupra unui animal! Sau șarpele nu apare în lista animalelor plăcute de reporteri ca: pisicile, câinii, caii? CNA? Autosesizare?

„De muşcăturile lor nu i-a fost frică niciodată, în schimb, ca să alunge orice pericol, îşi unge bine mâinile cu mujdei de usturoi înainte de a porni la vânătoare. Ştie foarte bine că mirosul nu alungă numai oamenii, ci şi şerpii.” Normal că nu vei muri de mușcătura șopârlelor și șerpilor neveninoși! De mușcătura de viperă sigur nu te-ar proteja mujdeiul! După mușcătură sigur vipera s-ar simți rău de la îmbucătura cu mușdei, poate chiar ar muri otrăvită, dar doar după mușcătură!

„Sticla cu ţuică de 70 de grade în care plutea vipera i-a mirat pe localnici...” Hm...

„Deşi nu s-a gândit la profit, sibianul şi-a luat ajutoare pentru a prinde târâtoarele veninoase. „Mi-am luat trei băieţi mai curajoşi şi am început de atunci treaba asta. Numai că ei le prindeau cu băţul“, zice „Moşul“, nume pe care i l-au dat localinicii. De când băieţii „curajoşi“ au plecat în Spania, a rămas singur să prindă vipere. Vânătoarea o va începe din nou, la vară, când ele stau cu burta la soare. Până atunci, „sunt ascunse în pământ“. Nu s-a gândit la profit dar și-a luat ajutoare??? Și-a făcut o rețea pentru braconaj? Grav de tot.

„În colecţia de acasă, Moşul mai păstrează o singură ţuică cu şarpe, asta pentru că toate celelalte şi-au găsit imediat cumpărătorii.” Singurul șarpe de la el acasă e o șopârlă! Prosteală la drumul mare!

Uciderea, persecutarea reptilelor din România este pedepsită prin lege și noi asistăm la aceste reportaje. Nu este vorba de vreo băutură tradițională! Dar vedeți aici cum apare: http://stiri.rol.ro/content/view/159527/3/: „Tratament românesc???” Este născocirea locală a unei minți bolnave pentru senzație și un comerț crescut.

Pe o listă de discuții a unui ONG a apărut o astfel de sesizare - compusă de un coleg - ce poate trimisă la adreas Gărzii Naționale de Mediu. Trimiteți-o și voi la această adresă: http://gnm.ro/sugestii.php

„Stimate Domnule Comisar General, Pe data de 29/10/2008 la orele 19:00 postul de teleciziune a Realitatea TV a prezentat o stire potrivit careia un cetatean din Sibiu vindea o bautura spirtoasa cu specimene de serpi apaprtinand speciilor Anguis fragilis si Vipera berus (cele care au putut fi recunoscute, insa probabil lista este considerabil mai lunga). Va reamintim ca speciile de serpi sunt protejate prin OUG 57 din 2007 anexele 3, 4 si 5. Avand in vedere cele sus relatate va rugam sa luati masurile legale ce se cuvin impotriva persoanei care a aparut la televizor. VA rugam de asemenea sa ne comunicati masurile pe care le-ati intreprins in termenul prevazut de L 544/2001 Mai multe detalii aspura stirii mai sus mentionate gasiti la adresa http://www.realitatea.net/video_513186_un-sibian-s-a-specializat-in-fabricarea-tuicii-cu-serpi_377646.html . Cu sincere considerente XY”

Astfel de mesaje vor ajunge și la CNA. Știrea a mmai apărut negatic comentată pe net (vezi aici: http://www.animalutze.com/editorial.php?IDeditorial=126)

„Un sibian s-a specializat în fabricarea ţuicii cu şerpi” (Realitatea.Net, 30.10.2008.)

Mon, 10 Nov 2008 03:18:00 +0200

„La început a fost un hobby, e drept, un pic cam ciudat pentru oamenii obişnuiţi. Pentru că nu este uşor să sorbi dintr-o sticlă de ţuică în care se află o viperă.

Video (1)	Foto (1)
Vezi Galerie Articol

Apoi a devenit o ocupaţie care i-a adus bani şi faimă. Un sibian este cunoscut în zeci de ţări, din Japonia până în Finlanda, pentru sticlele sale speciale de ţuică.

Liviu Greavu a început să bage şerpi în băuturi în urmă cu 15 ani, inspirat de tequilla mexicană. Unchiul, cum îi spun oamenii, n-a abandonat însă nici tehnica fructelor în sticlă.

Sibianul păstrează în casă câteva trofee pe care le consideră demne de Cartea Recordurilor.

Cea mai ieftină sticlă de băutură costă 150 de lei, dar specialităţile ajung şi la 2.500 de lei.”

sursa: http://www.realitatea.net/un-sibian-s-a-specializat-in-fabricarea-tuicii-cu-serpi_377646.html

Acest articolaș a rămas dovadă pe acest sit al postului tv cu același nume, unde cu o seară înainte s-a prezentat o știre cu un sibian care îneacă șerpi veninoși (crezul lui și al reporterului/ei) în țuică, pentru a aduce acestei băuturi proprietăți miraculoase. Uitându-mă la știre senzațională (vezi http://www.realitatea.net/video_513186_un-sibian-s-a-specializat-in-fabricarea-tuicii-cu-serpi_377646.html) - cum au atras atenția mai mulți colegi pe diferite liste de discuții - îl văd pe acest sibian manipulând într-o sticlă cu țuică, pălincă, ce o fii, o năpârcă (Anguis fragilis), o șopârlă fără picioare și vorbind despre vipere a căror venin e bun pentru plămâni. Dacă chiar încercăm să înșelăm oamenii, măcar să o facem cu cap... Dar nici teribilistul care cumpără nu e mai deschis la minte, deci ei doi, vânzătorul și cumpărătorul formează lumea lor mică și nebună. Din păcate apar mai mulți cumpărători și astfel ajungem la o lume mare nebună formată de lumi mici nebune personale.

A vândut mai mult de o sută de vipere la italieni! A început să înece vipere de 15 ani!

Această știre a început să colinde netul și vedeți următoarea știre crescută.

"Oprişan l-a apărat pe Băsescu de o şopârlă" (Evenimentul zilei, 07.08.07.)

Wed, 22 Oct 2008 05:44:00 +0300

"(...) Oprisan a fost, de altfel, primul care a sarit sa alunge cu piciorul o soparla iesita pe esplanada in fata sefului statului in timp ce Basescu isi tinea discursul. (...)"

sursa: http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/454892/Oprisan-l-a-aparat-pe-Basescu-de-o-soparla/

Ce loialitate... să aperi şeful ţării de o şopârlă... Ha, ha...

"Muşcat de un şarpe veninos" (Evenimentul.ro, 17.05.03.)

Wed, 22 Oct 2008 05:23:00 +0300

"XY (9 ani), din localitatea Oroftiana, comuna Suharau, a fost muscat, luni dupa-amiaza, de un sarpe veninos. In timp ce se indrepta, descult, spre imasul unde isi lasase la pascut vitele, Ionut a fost atacat de un sarpe si muscat la piciorul drept. Cu toate acestea, abia pe la ora 0,30 a fost adus la Spitalul de Pediatrie, in stare grava, acuzind puternice dureri in zona inghinala. Deoarece aici nu exista antidotul, a fost transferat la Spitalul de Copii "Sfinta Maria" din Iasi. "Imediat ce a fost adus, baiatului i s-a facut o incizie in cruce, i s-a acordat primul ajutor si a fost trimis la spitalul din Iasi. Este pentru prima data in cei 10 ani de cind lucram in aceasta sectie ca intilnim un caz de acest fel, stiindu-se ca in judet serpii veninosi sint extrem de rari si nu apar decit ocazional", ne-au spus cadrele medicale de la sectia de chirurgie."

sursa: http://www.evenimentul.ro/articol/muscat-de-un-sarpe.html

Este o ştire scurtă la obiect, cu toate că lipsesc câteva amănunte esenţiale. De ex. despre ce şarpe era vorba. Cât despre incizia întârziată, l-au tăiat pe băiat pe degeaba. Dacă a fost muşcătură de şarpe, veninul a fost de mult absorbit în corp.

Apropo, ce s-a întâmplat cu copilul după aceea în spitalul din Iaşi? Cred că a supravieţuit. Deja nu era o temă de un reportaj reuşit.

„Insula Serpilor” (numedelocuri.blogspot.com, 01.01.07.)

Fri, 17 Oct 2008 02:58:00 +0300

„3. a treia grupa cuprinde denumirile care au in compunere numele uneia dintre prezentele dominanate in fauna de altadata a insulei, sarpele (Natrix tessellate Laur)”

sursa: http://numedelocuri.blogspot.com/2007/01/insula-serpilor.html

Știe cinevă de lucrări științifice unde apar relatări despre specia șerpilor de pe insulă? Dacă da, să mă contacteze...

„Insula Şerpilor, stâncă nelocuibilă” (Adevărul.ro, 04.09.08.)

Fri, 17 Oct 2008 02:41:00 +0300

„Până şi şerpii au plecat… Clima aspră a zădărnicit şi eforturile autorităţilor de la Kiev de a planta copaci, iar singurele flori de pe stâncă sunt "cele pictate de grănicer", după cum scria presa ucraineană anul trecut. În 2007, chiar preşedintele Viktor Iuşcenko a plantat un pin. "Lista cu flora, fauna şi speciile de peşte" ale insulei demostrează că nu sunt mamifere acolo, cu excepţia a două specii de şobolani şi a două tipuri de lilieci. Chiar şi şerpii care au dat denumirea insulei au dispărut", a mai explicat Aurescu. Concluzia pledoariei agentului României a fost că viaţa e imposibilă pe insulă "fără proviziile aduse din exterior".

sursa 1: http://www.adevarul.ro/articole/insula-serpilor-stanca-nelocuibila.html

„Bogdan Aurescu a folosit numeroase documente istorice si stiintifice pentru a demonstra ca formatiunea marina nu are surse de apa, nu are sol fertil si nici vegetatie sau fauna. Chiar si serpii, care au dat numele acestei formatiuni maritime, sunt catalogati drept specie disparuta chiar de Lista ucraineana a speciilor de flora, fauna si pesti. In plus, clima Insulei Serpilor este foarte dificila, ceea ce face imposibila o locuire umana propriu-zisa.”

sursa 2: http://stiri.profitromania.ro/modul/Stiri-Despre-Guvernare/Bogdan-Aurescu-Insula-Serpilor-Este-O-Stanca-Mica-Nelocuibila-Si-Nelocuita-Si-Care-Nu-Poate-Avea-Viata-Economica/?id_stire=9079

„Serpii de pe Insula serpilor sunt o specie disparuta.”

sursa: http://www.business-adviser.ro/stiri_insula_serpilor.html

Cum problema Insulei Șerpilor este și era de actualitate, acum câteva săptămâni am văzut un mic reportaj la televizor cu această insulă, unde într-o filmare mai veche apar și șerpii filmați (speram să găsesc aceea filmare pe youtube...). Vreo 2-3 oameni țineau câțiva șerpi în mână. Erau șerpi de apă (Natrix tesselata). Șerpi erau foarte grași, îmi aminteau mult mai mult de șerpi de la Balaton decât cei de ex. de la Histria sau alte locuri din țară. Mă uitam peste reportaje și sunt aproape sigur că specia a dispărut de pe insulă. În multe relatări apare că șerpii de aici sunt o specie dispărută. Deci nu e o specie dispărută - în caz că e vorba doar de șarpele de apă.

„Exista serpi uriasi in Dobrogea?!” (războiulnevăzut.com, ?)

Fri, 17 Oct 2008 01:41:00 +0300

sursa: http://www.razboiulnevazut.com/exista-serpi-uriasi-in-dobrogea.html

„Balaurul dobrogean Cel mai mare sarpe care traieste in Romania atinge cu usurinta lungimea de doi metri. Este asa numitul sarpe pufaitor care isi are numele de la suieratul cumplit pe care il scoate atunci cand este atacat.” Nu am auzit de această caracteristică a balaurului (Elaphe sauromates). Hm... „In popor i se mai spune si balaur, datorita dimensiunilor sale. Si totusi, localnicii din Dobrogea au relatat de-a lungul anilor diferite intamplari cu serpi uriasi. Sa fie doar povesti sau tinutul dobrogean sa fie ultima frontiera a unor animale mitice care au inspirat teama si admiratie oamenilor?!Serghei Iablov, pescar din Gura Portitei, isi aminteste de o intamplare petrecuta pe vremea cand avea vreo 30 de ani, adica in preajma anilor `70. Protagonistul intimplarii a fost un granicer care isi facea rondul de noapte. La un moment dat, soldatul a auzit un zgomot ciudat. A strigat in noapte, somand persoana din intuneric sa se identifice, tragand in aer si focul regulamentar. Cu toate acestea fosnetul se auzea din ce in ce mai aproape. Cum la vremea respectiva relatiile cu Uniunea Sovietica erau pe muchie de cutit, granicerul s-a temut sa nu fie atacat de vreun spion debarcat. Asa ca a tras cu pistolul mitraliera in directia de unde se auzea zgomotul, apoi si-a alertat superiorii. Granicerii au intrat in alarma si au inconjurat locul in care fusese localizat intrusul. Spre dimineata au descoperit in papuris corpul unui sarpe imens, care avea cel putin sase metri lungime si o grosime de circa 30 de centimetri. Sarpele avea o ciudata culoare maron inchis si era acoperit cu pete galbui-rosiatice. “Capul Sarpelui era acoperit cu solzi mai mari decat cei care ii acopereau corpul si pe el se puteau vedea niste mici spini de circa 8 – 10 centimetri. Cand au luat corpul sarpelui si l-au aruncat in apa, unul dintre soldati s-a intepat in acei spini si si-a pierdut complet cunostinta.” Este o frumoasă descriere despre un șarpe imens. Nu știu dacă seamănă cu vreun șarpe descris științific. Dacă ar exista chiar ar putea fi folosit de un specialist la identificarea speciei. Dar e o temă a criptozoologilor din păcate. „Soldatul a fost dus imediat la spital unde medicii au declarat ca are simptomele otravirii. Contrar tuturor asteptarilor si tratamentelor, soldatul si-a revenit dupa doua zile de febra continua si convulsii. Desi i s-au facut nenumarate analize, in organismul soldatului nu a fost descoperita urma nici unei otravi.” Nu știu de vreo specie de șarpe care ar avea venin pe suprafața corpului. Născocire. „Cit priveste sarpele urias, cand superiorii granicerilor au citit raportul, au vrut sa recupereze corpul animalului mutilat. Evident ca in zona resspectiva, desi a fost periata de scufundatori, nu s-a mai descoperit nimic.” O să vedeți că această parte e comună la astfel de relatări - că nu s-a găsit, că a dispărut, că nu se știe, etc... Unde nu apare, putem vorbi despre o descoperire științifică... „Subofiterul care a ordonat aruncarea cadavrului in lac a fost pe punctul de a fi trimis in fata tribunalului militar pentru fapta sa. Dar totul s-a musamalizat, pentru ca nimeni nu voia sa stirneasca valuri dinspre Bucuresti.” Partea aceasta e cam șubredă.Nu cred că conducerea ar fi fost interesată științific de această „captură”, dar poate vroiau să dezvolte o armă biologică din acest șarpe??? Ei, mă distrez și eu...

„Tisneau din gaurile subterane si se incolaceau cu suieraturi groaznice in jurul oamenilor” Intamplarea anterioara nu a fost singura inregistrata in cursul secolului trecut. Mina Altan Tepe, Lacul Golovita, Canalul Dunare - Marea Neagra, sunt cateva din locatiile unde au fost vazuti astfel de serpi uriasi. Teodor Marinescu a avut ghinionul de a cunoaste munca inumana de la Canalul Dunare – Marea Neagra, la care erau supusi cei considerati a fi ostili regimului comunist. Isi aminteste si acum cu groaza de serpii uriasi care “ tasneau din gaurile subterane si se incolaceau cu suieraturi groaznice in jurul oamenilor”. "Noi nu aveam decit cazmale si tirnacoape si saream pe ei, ca altfel ne sugrumau. Iar gardienii se uitau si radeau si spuneau ca nici macar serpii nu ne plac pe noi. Iar singura noastra vina era ca eram intelectuali iar paznicii nostri nu aveau nici macar doua clase primare.” La frecvența după cum erau acești oameni sugrumați, nu cred că nu ar fi rămas măcar o dovadă științifică. Busted.

„In 1987, la iesirea din schimb, minerii de la Altan Tepe au anuntat ca au vazut un sarpe imens in subteran. Ce cauta sarpele la 500 de metri adincime si din ce traia acolo, e o intrebare la care nimeni nu poate raspunde. Oamenii au incercat sa captureze imensa creatura, dar sarpele a disparut intr-o crapatura. Minerii au incercat sa sape dupa ciudata aratare dar fara prea mult noroc, intrucit gaura parea sa nu aiba fund. Dar la aproape un metru adincime, sapatorii au dat de un craniu straniu, care masura 120 centimetri lungime, 37 latime si 19 inaltime.” Interesant. Deja sunt și date exacte. Dar să vedeți continuarea. „Crezand ca au descoperit un craniu de dinozaur sau alt animal preistoric, ingropat in mina, au trimis craniul la Bucuresti. Din nefericire, coletul nu a ajuns la destinatie, pierzindu-se pe drum. Iar minerii nu au mai amintit despre intamplare de teama ca mina sa nu fie inchisa pentru cercetari paleo-arheologice.” Deci, acei mineri care au trimis craniul în București nu au mai amintit de întâmplare... Contradictoriu...

„Urmasul vechilor pitoni sau sarpe autohton?! Locuitorii din comuna Sfantu Gheorghe spun ca au vazut deseori serpi uriasi iesiti din vagaunile din preajma Crasnicolului, in special atunci cand apele inghit kilometri intregi de uscat si inunda lacasele uriaselor reptile. “Se pot vedea atunci pe ape cum fug serpii traversind grindurile si apele de parca ar fi niste amarite de movile si balti ramase dupa inundatia Dunarii.” Super relatări. Mokele Mbembe. Nessie. Vedeți pe net.

„Oamenii locului cunosc o serie de intimplari si legende cu serpi uriasi si balauri. Dincolo de a se teme de ei, oamenii sunt convinsi ca serpii uriasi au existat din cele mai vechi timpuri si ca aparat dintotdeauna pamantul dobrogean. Sa nu uitam ca aici au fost o serie de temple inchinate zeului-sarpe Glycon, care avea coama de leu si o infatisare infioratoare, menita a-i speria pe dusmani. Si sa ne amintim si de Insula Serpilor, pe care prietenii nostri de la est ne-au luat-o ca zalog al aliantei noastre armate neconditionate.” Îmi place mitologia la nebunie. Frumos expus.

„Specialistii in criptozoologie spun ca nu este exclus ca pamanturile dobrogene sa ascunda o specie de piton antic, despre care afirma ca se gaseau in toata Europa in urma cu 2 – 3.000 de ani. Altii spun ca pitonii dobrogeni sunt diferiti de celelalte reptile din specia lor, fiind mult mai vechi decit serpii descrisi de cronicile grecesti si romane. Poate ca viitorul va veni sa dea un raspuns exact acestei probleme. daca nu va fii prea tirziu.” Chiar există un boa de nisip în Dobrogea - Eryx jaculus, dacă nu este cumva deja extins. Dar este un pitic printre rudele lui. Deci nu se face aluzie la el. In timpurile preistorice Europa a fost tinutul pitonilor și boidelor, dar a trecut și vremea lor. Deci șerpii chiar atât de uriași sunt o născocire. Părerea mea. Cu toate că aș fi primul bucuros să văd un astfel de exemplar, dar nu unul scăpat de la cineva de acasă...

„Dispare litoralul” (știriROL.ro, 16.04.07.)

Thu, 16 Oct 2008 03:26:00 +0300

„DISPARE URSUL, APAR PAIANJENII. Si din acest punct de vedere se vor produce modificari semnificative, este de parere Mihai Duta. "Vor aparea insecte noi, alte specii de tantari, paianjeni, vipera cu corn. Vor disparea rozatoarele de campie, iepurele de camp si de deal datorita disparitiei culturilor. In mare pericol se afla lupul, capra de munte si ursul brun, care nu va mai avea conditii de hibernare, iar intreg ciclul vietii sale va fi dat peste cap. Si speciile de pesti din Marea Neagra sunt deja pe cale de disparitie.”

sursa: http://stiri.rol.ro/content/view/44156/2/

sursa originală a fost „Ziarul”

În articol este vorba de efectele încălzirii globale. Un efect ciudat enumerat este apariția viperei cu corn în zonele deșertificate - cam asta am dedus. Dacă încălzirea globală se întâmplă în halul prognosticat vipera cu corn va dispărea și nu va înpânzii noi teritorii. Ar trebui deja realizat (mai ales la rang de cercetător/profesor) că distribuția actuală a speciilor este rezultatul a zeci de mii de ani / a milioane de ani în unele cazuri. Cele mai multe specii (nu mă refer la microorganisme) nu vor rezista schimbărilor bruște de climă și vor dispărea.

„Șerpii vindecători” (Ziua.net, 05.06.08.)

Thu, 16 Oct 2008 03:11:00 +0300

„In Turcia exista o specie de reptile considerate de localnici drept "vindecatoare". Reptilele terapeute sunt plasate pe zona dureroasa a pacientului ca "sa absoarba" boala, mai ales in afectiunile cutanate, migrene si dureri de spate, se arata intr-un articol publicat de ziarul Estrella Digital.”

”In fiecare primavara, "serpii vindecatori" din Kirkpinar, un mic sat turc din provincia de nord Bayburt, sunt pusi la munca, altfel spus la alinarea bolilor pacientilor veniti din toate colturile Turciei, dar si chiar din tari europene. "Oamenii vin in sat si intreaba daca pot fi tratati de serpi. Iar apoi se mai intorc o data si inca o data. Altii spun ca s-au dus pe la toate spitalele si ca nici un doctor nu a reusit sa le aline suferintele, asa cum au facut serpii nostri", a declarat Haci Canda, directorul scolii din Kirkpinar, agentiei de presa turce Anadolu. Serpii acvatici din Kirkpinar apar in fiecare an in izvoarele si in apele curgatoare din zonele muntoase ale regiunii, un spatiu protejat de lege pentru a mentine bunastarea pretioaselor reptile. Femeile din sat prind in fiecare an serpii care trec pe proprietatea lor pentru o scurta perioada de timp, dupa care ii elibereaza in apele in care traiau. In timpul saptamanilor in care fac oficiul de vindecatori, serpii sunt tinuti in vase de lut si rasfatati cu lapte. In timpul tratamentelor, ei sunt asezati pe partea dureroasa a bolnavului timp de zece minute ca "sa absoarba" boala, un tratament care nu costa decat trei euro. Acesti serpi terapeuti nu sunt veninosi si totusi se intampla ca, uneori, unii dintre pacienti sa tipe, dar doar pentru ca se tem putin de reptilele reci. Se crede ca acesti "serpi doctori" sunt de mare ajutor in afectiunile cutanate, in migrene si la durerile din diferite zone ale corpului. Profesorul Selzuk Candansayar de la Departamentul de Psihiatrie de la Universitatea din Gazi sustine ca din punctul lui de vedere nu este vorba despre altceva decat despre asa-numitul "efect placebo". "Chiar si daca pacientului i s-ar da sa bea apa goala, acesta dupa ce a strabatut atata drum pana la Kirkpinar crezand ca se va vindeca si tot s-ar simti mai bine. Este o chestiune psihologica. Tratamentul cu serpi nu are alta explicatie stiintifica", spune el. Gulay Goktas, o tanara care vine in mod curent la Kirkpinar pentru a fi tratata, a comentat pentru agentia Dogan ca serpii o scapa de migrene. "Sunt aici de zece zile si cu ajutorul serpilor scap de durerile de cap si ma simt bine aproape intreg anul". Legenda preluata in paginile unui ziar din regiunea Marii Negre povesteste ca in zonele muntoase de unde izvorasc apele exista in trecut o moara pe care satenii din Kirkpinar o foloseau pentru a macina graul. Intr-o zi, cand satenii venisera cu graul la macinat si a-si lua faina, a aparut un om care le-a impartit celor de fata toate ouale pe care le avea in cos. Apoi, dupa ce s-a odihnit, el a atarnat cosul de o ramura a copacului. O copila s-a urcat curioasa in copac pentru a se uita in cos, dar, la vederea sarpelui care se afla inauntru, s-a speriat atat de rau incat a cazut si si-a rupt un picior. Atunci omul sfant i-a spus sarpelui: "Ofera-i alinare fetitei, sau dispari pentru totdeauna". De atunci, potrivit legendei, serpii din localitate fac oficiu de "doctori". Locuitorii din Kirkpinar povestesc ca aceste tratamente au o vechime de 80 sau 90 de ani si ca le-au invatat de la cei varstnici. Unii dintre vizitatori sunt tratati, altii refuza pentru ca se tem, adevarul este insa ca serpii vindecatori capata de la an la an o faima tot mai mare si atrag pacienti din toata tara si chiar din strainatate.”

sursa 1: http://www.ziua.net/display.php?data=2008-06-05&id=238283

sursa 2: http://stiri.rol.ro/content/view/128588/4/

Cu toate că m-am decis să comentez și să postez doar articole din țară, acest articolaș mi se pare edificator: aici crezul oamenilor protejază o specie de șarpe. Cel mai jenant lucru pentru șerpi cred că e „delectarea cu lapte”.

„Specii rare, printre buncăre ruseşti, la Agigea” (adevarul.ro, 06.11.07.)

Thu, 16 Oct 2008 03:05:00 +0300

sursa 1: http://www.adevarul.ro/articole/specii-rare-printre-buncare-rusesti-la-agigea.html

sursa 2: http://stiri.rol.ro/content/view/90537/2/

Acest articol merită citit.

„Defileul Jiului, un paradis chiar si pentru vipere” (adevarul.ro, 30.05.08.)

Thu, 16 Oct 2008 02:00:00 +0300

„Vremea extrem de calduroasa face ca unul dintre cei mai periculosi serpi din Romania sa coboare de pe stanci pana pe drumul ce merge pe malul Defileului Jiului, unde este mai receTemperaturile ridicate din ultimele zile au determinat viperele sa coboare pana pe malul Jiului. Zona, ideala pentru turism, risca sa fie ocolita de excursionisti. Potecile din Defileul Jiului, circulate de obicei de turisti sau de culegatorii de plante medicinale, sunt traversate acum de serpii periculosi care alearga spre fundul vaii. Localnicii din Valea Jiului care cutreiera zona pentru a aduna soc sau alte plante medicinale au semnalat prezenta a zeci de reptile, dar mai ales vipere cu corn, pe drumurile din parcul national. Acest fenomen neobisnuit este explicat de specialisti prin schimbarea climatica brusca si cresterea temperaturilor de la 16 la 36 de grade Celsius in decurs de cateva zeci de ore. Aprovizionati cu ser antiviperin. Peretii defileului au fost amenajati si Mai multi muncitori care lucreaza pe un santierele deschise in defileu spun ca nu o data au fost la un pas de a fi atacati de serpii innebuniti de caldura. "Ies la drum, de dimineata, de cum da caldura. Se incolacesc si isi ridica putin capul. Trebuie sa ai grija mare pe unde calci, pentru ca nu stii cand sare unul la tine. Daca esti singur, esti ca si mort. E teritoriul lor, nu ai ce face. Asa ca, mai bine sa fii atent. Noi, cand le vedem, le ocolim de la distanta, pentru ca vipera cu corn te ataca din saritura", spune Anton Rosianu, unul din muncitorii care lucreaza pe santierele din Defileul Jiului. Unitatea Primire Urgente din cadrul Spitalului Petrosani s-a aprovizionat cu antidotul impotriva veninului de vipera, in eventualitatea unei urgente. Masura a fost luata si pentru ca sute de familii de disponibilizati din Valea Jiului cutreiera muntii din imprejurimi, in cautarea fructelor de padure, iar posibilitatea ca o persoana sa fie victima unei vipere este ridicata. Pe poteci au fost puse, inca de anul trecut, panouri de avertizare asupra pericolului de a fi atacat de serpi.”

sursa 1: http://www.adevarul.ro/articole/defileul-jiului-un-paradis-chiar-si-pentru-vipere.html

sursa 2: http://stiri.rol.ro/content/view/127501/3/

Într-adevăr căldura excesivă forțează reptilele să caute zone mai reci, dar chiar datorat acestui aspect al biologiei speciilor, ele sunt mai rar de observat. Căldura excesivă face ca și temperaturile în ascunzișuri să ajungă la temperatura preferată a reptilei, astfel ea mai bine rămâne în ascunziș, protejată, decât să iasă și să fie prădată de diferiții ei prădători. De obicei în aceste ascunzișuri se retrag și prăzile reptilelor (în cazul șerpilor micromamiferele). „... sunt traversate acum de serpii periculosi care alearga spre fundul vaii...” Sper că vrea doar să pară artistic... „... au semnalat prezenta a zeci de reptile, dar mai ales vipere cu corn...” Aceste semnalări, după experiențele trăite de mine, sunt atât de nesigure în cea ce privește speciile de reptile. Un reporter care nici el nu le are cu reptilele - am dedus doar, nu vreau să jignesc - se bazează pe niște informații nesigure. „... nu o data au fost la un pas de a fi atacati de serpii innebuniti de caldura...” De obicei reptilele se adăpostesc de căldura excesivă. Nu ajung niciodată supraîncălzite fiindcă acest lucru ar însemna moartea lor. „Ies la drum, de dimineata, de cum da caldura.” A, deci nici nu este atât de cald dimineața. Normal, în defileu e sigur mai rece... „Trebuie sa ai grija mare pe unde calci, pentru ca nu stii cand sare unul la tine. Daca esti singur, esti ca si mort. E teritoriul lor, nu ai ce face. Asa ca, mai bine sa fii atent. Noi, cand le vedem, le ocolim de la distanta, pentru ca vipera cu corn te ataca din saritura” Sincer e grav când dai crezare la astfel de superstiții. Supraviețuirea șerpilor veninoși se bazează pe puterea veninului - la ei mușchii sunt slab dezvoltați. Chiar la șerpii neveninoși, care-și ucid prada prin constricție (încolăcire), nu putem vorbi de salturi - mă refer la speciile din țara noastră. Nici șarpele rău (Dolichophis caspius) cel mai agresiv șarpe neveninos din România nu e în stare/nu îi stă în etologie să se arunce pe victimă sau atacator. Cred ca acest crez că șarpele sare, vine la forma de arc a trupului în care șarpele este încolăcit. Dacă ești singur, ești ca și mort? No comment. Dar dacă am fi avut grijă că este teritoriul lor totul era mai roz acum - în cea ce privește conservarea speciilor în România.