<![CDATA[blog]]> http://daimadeadun.webs.com/index.htm Freewebs <![CDATA[Noua adresa a acestui blog …]]> http://daimadeadun.webs.com/index.htm?blogentryid=4488470 … este http://daimadeadun.wordpress.com .

             Nu e pacaleala, aromanii sint seriosi!

Am luat aceasta decizie, pantru a lasa acest site complet dedicat revistei Daima, asa cum a fost gandit initial. Pagina de blog a fost adaugata mult mai tarziu, si, din pacate, este in prezent cea mai accesata din tot site-ul. Din pacate, pentru ca platforma Freewebs pe care am construit oglinda virtuala a revistei contine multe limitari de banda si stocare pentru un cont gratuit. Astfel, vizualizarile tot mai frecvente ale blogului puneau in pericol disponibilitatea restului paginilor, care in cele din urma ar fi devenit inaccesabile.

La noua adresa veti gasi, pe rand, si o parte din postarile mai vechi ale blogului, cele care nu erau legate de anumite evenimente, acum perimate. Astfel, cei care ati descoperit mai tarziu blogul armanescu veti avea ocazia sa vedeti ce ati ratat daca nu ati cautat prin arhiva. Cei care se vor plictisi de aceasta surpriza neplacuta nu trebuie sa ma ignore. Noi postari vor fi intercalate cu cele din arhiva, dezvaluindu-va lumea, de multi neinteleasa, in care traieste un aroman. V-ashteptu pi tuts !

]]> http://daimadeadun.webs.com/index.htm?blogentryid=4488470#topBox http://daimadeadun.webs.com/index.htm?blogentryid=4488470 Wed, 01 Apr 2009 14:03:00 +0300 <![CDATA[Banca, hotelul si aromânii]]> http://daimadeadun.webs.com/index.htm?blogentryid=4483638 M-am bagat si eu in seama acum ceva vreme ca tintarul in laptele de oaie pe site-ul unui ziar tulcean sa comentez o stire despre inaugurarea unui hotel. Pina la aparitia mea pretioasa si virtuala, comentariile erau anoste, cuminti, blande, majoritatea cuprinzand felicitari si bucurii la vazul imbogatirii urbei noastre (vaideea!) cu inca o cladire frumusica. Si, cel mai important, ultimul comentariu era datat cu vreo trei luni in urma. E, ma bag io, cum va ziceam, si m-apuc sa comentez nevinovat, facind o mica aluzie la faptul ca patronul hotelului e machedon… 

Acusi sa te tii ! Forumul a luat foc ! In urmatoarele zile, articolul cu pricina a trecut pe primul loc la cele mai comentate articole, desi era cel mai vechi din top… Cauza? Cuvantul magic folosit in comentariul meu: machedon, la care toata lumea a vrut neaparat sa imi raspunda. 

Ce spuneam eu acolo? Ca in Tulcea, 50 % din hoteluri apartin unor aromani si aproape 40 % din banci au in conducerea lor (director sau director adjunct) aromani.  Daca la partea cu hotelurile toti veneau cu reprosuri, ca mafia machedoneasca din Tulcea, ca Becali (care e inca "negustor cinstit"), ca machedonii din Tulcea si-au bagat un senator (de parca numai ei l-au votat), ca prefectul si primarul din Tulcea sint machedoni (Hogea e meglen, dar putina lume face distinctia meglenoromani – macedoromani), la partea cu directorii de banci, toti dadeau din colt in colt: ca spagi, ca diplome cumparate, ca pile, ntzz, nu tine, copii, le-am scris, ca uitati care-i treaba… Majoritatea bancilor din Romania de azi sint nu numai private ci si parte a unor multinationale, unde nu intri intr-o functie de management fara un CV « ciment » si in urma unor interviuri la care multa lume nu ar primi invitatie speciala. 

Si in Top 300 procentul de aromani prezenti depaseste cu mult procentul de aromani raportat la intreaga populatie din Romania. La toate acestea mai adaugati ca acum un secol aromanii cu « buletine » romanesti erau aproape inexistenti, iar la schimbul de populatie din 1940, colonistii care au venit aveau ca avere hainele in care erau imbracati si aurul familiei, mostenit din generatie in generatie. Cativa ani mai tarziu, cei care si-au transformat bordeiele primite ca adapost in case gospodaresti au fost declarati chiaburi de comunisti si deportati. Aurul – gasit si confiscat, in urma unor batai crunte. Cum majoritatea erau anticomunisti (unii legionari), au infundat puscariile sau au murit aparandu-si bruma de avere cu arma in mana…

Si totusi peste doar o singura generatie aromanii sint proprietari de hoteluri si directori de banci. Sa ne mai mire atunci ca acum mai bine de 100 de ani Ioan Nenitescu constata cu uimire ca in toata Peninsula Balcanica a intalnit cersetori de toate natiile, dar NICIUNUL AROMAN ?

]]> http://daimadeadun.webs.com/index.htm?blogentryid=4483638#topBox http://daimadeadun.webs.com/index.htm?blogentryid=4483638 Fri, 20 Mar 2009 15:13:00 +0200 <![CDATA[Astazi e din nou 4 martie 1977]]> http://daimadeadun.webs.com/index.htm?blogentryid=4479376 Nu, nu a fost cutremur. Cel putin nu in Vrancea. Pamintul nu s-a clintit deloc. Se va clinti putin peste cateva zile, cand va inghiti pentru totdeauna inca un om. Da, se numeste Caragiu. A facut atat de multe pentru noi, incat vor trece multe sute de ani pina cand un alt aroman de aceeasi talie se va naste. Vor fi actori, scriitori, poeti, cercetatori, artisti si intelectuali de toate felurile. Vor fi cutremure pentru fiecare. Vor fi lasate alte decaloguri si toate fi-vor incalcate. Vor fi scrise si dodecaloguri, si toate fi-vor uitate.

Si noi vom fi inca. Toti. Aromani de toate felurile.

 Dar Caragiu nu va mai fi.

 

Doamni L'iart-u!

 

 

      Academician Matilda Caragiu Marioteanu (1927 - 2009)

]]> http://daimadeadun.webs.com/index.htm?blogentryid=4479376#topBox http://daimadeadun.webs.com/index.htm?blogentryid=4479376 Wed, 11 Mar 2009 01:40:00 +0200 <![CDATA[Studentulceanul]]> http://daimadeadun.webs.com/index.htm?blogentryid=4475630          Coli e un tanar machidon din Tulcea, usor trecut de 30 de ani, cu afaceri. Si daca are  afaceri, are si bani. Si daca are si bani, are de toate. Si daca are de toate, sta si se gandeste ca trebuie sa aiba mai mult decat atat.

Ce-i lipseste lui Coli ?

 

O diploma.

 

Ce sa faca Coli cu o diploma ? Frumoasa intrebare… Coli nu se multumeste la banii lui cu o diploma, Coli are nevoie de 2 (doua) diplome !

 

Asadar, Coli are o diploma de bacalaureat, si mai vrea una de licenta. Si apoi, in functie de dorintele care ii vor mai veni (sau nu), Coli va vrea si un embiei (Tzi-i atzea? Va paradz multsa?) si decenu? un doctorat… Nu, nu se face doctor, desi Coli stie ca doctorii iau bani multi, chiar el le-a dat o gramada cand i-a nascut nevasta. Nu, Coli vrea sa intre si el in rand cu lumea si SA AIBA FACULTATE.

Si uite asa, Coli s-a inscris la o facultate din Tulcea. Si uite asa, facultatea din Tulcea este mindra posesoare a unui student pe nume Coli, care a facut-o mai bogata cu cateva sute de euro. Deocamdata. Pentru ca Coli va studia 4 ani. Ce? Asta Coli nu stie.

 

Pentru ca Coli nu are nevoie sa stie. Coli are nevoie doar sa aiba. Pai n-are destule? Ba da ! Dar n-are facultate. Inca.

 

 

]]> http://daimadeadun.webs.com/index.htm?blogentryid=4475630#topBox http://daimadeadun.webs.com/index.htm?blogentryid=4475630 Wed, 04 Mar 2009 13:06:00 +0200 <![CDATA[Am fost scuipat in direct la T.V.]]> http://daimadeadun.webs.com/index.htm?blogentryid=4464971 Sport.ro nu este chiar postul TV aflat in topul preferintelor mele. Si asta, in secundar, din cauza ca sint un tip anost, sedentar, viitor posesor de burta si colesterol superior. In principal insa, cauza este sportul punct romanesc, care nu are nicio legatura cu performanta, ci doar cu mafia.

Am gasit pe bloguri si in ziarele electronice un extras de 50 de secunde dintr-o emisiune in care invitatul, Giovanni Becali, ii raspunde moderatorului Emanuel Terzian cu insulte, lavaliera si un scuipat aruncate in fata. Despre ce era vorba in discutie, nu conteaza, caci orice discutie cu Giovanni (mi-am dat seama ca nu merita efortul intelectual de a-i cauta vreo eticheta, asa ca il voi numi pur si simplu Giovanni) are acelasi continut si acelasi happy-end. Giovanni este un fost si actual bisnitar, cu apucaturi si bani de bisnitar, cu prostie si huliganism de bisnitar, cu origine si nume de machidon...

Ce sa fac eu acum cand ies pe strada? Sa pun capul in pamant? Sa spun ca, stiti, Giovanni e farsirot, eu sint cipan? Ca Giovanni nu e insurat cu o aromanca, Giovanni e divortat de o columbianca? Ca pe fata lui nu o cheama Sirma sau Chirana sau ca pe maia, o cheama Pamela? Ca site-ul asta al meu are 4000 si ceva de vizitatori in doi ani de cand fiinteaza, iar videoclipul cu scuipat are 3000 de vizionari in doar doua zile? Ca Giovanni a batut 2 profesori universitari intr-o zi, iar eu am fost batut de 40 de profesori universitari la cap 5 ani de zile? Ca eu am platit amenda ca n-aveam centura, iar Giovanni conduce binemersi dupa ce a lovit un copil pe zebra? Sa spun ca stiti, poate eu nu sint machidon, sau poate Giovanni nu este 100% machidon, CE MOTIV SA GASESC SA ASCUND CA EU AM CEVA IN COMUN CU GIOVANNI?

Am mai spus cu alte ocazii, in legatura cu (un alt) Becali, iar acum dau si in scris: cand vad asa ceva, nu mi-e rusine ca sint machidon, mi-e rusine ca sint OM!

Acum doua zile, in direct la Sport.ro, Giovanni nu l-a scuipat numai pe Emanuel Terzian. Nu vreau sa vorbesc in numele altora, dar eu am fost scuipat in direct la TV.

]]> http://daimadeadun.webs.com/index.htm?blogentryid=4464971#topBox http://daimadeadun.webs.com/index.htm?blogentryid=4464971 Sun, 15 Feb 2009 09:11:00 +0200 <![CDATA[The Aromanian Eighties]]> http://daimadeadun.webs.com/index.htm?blogentryid=4459947 Daca ti-ai trait adolescenta in anii ’80, atunci cu siguranta vei gusta pentru tot restul vietii din Modern Talking, C.C. Catch, Sandra, Bad Boys Blue sau Silent Circle…

 

Pentru noi aromanii insa, ultimul deceniu comunist a trecut mai usor ascultand si altceva. Casetele circulau la vedere, si petreceam ore intregi « tragand » ceva noutati cu tinerii Lupci si Gicu Coada, Acropolis din Tulcea, Moscopole, Gramostea, fratii Ceara(cine isi mai aduce astazi aminte de ei ?), sau formatii ca Pindu, Grai Armanescu si Kavalla, ale caror componenti de atunci sint astazi socri si asteapta pina se elibereaza cate o formatie sa faca si ei o « arada ». Cei care aveau dublucaset, erau mai norocosi , trageau « pe viteza » J si terminau de doua ori mai repede.

Dintre toate aceste nume insa, doua se desprind, ramanand de departe, cei mai de succes artisti aromani din Romania anilor ’80 : Nelu Ianca si Cristian Ionescu. Poate parea paradoxal, pentru ca nu va aduceti aminte sa fi cantat pe la multe nunti si botezuri, mai ales daca nu sinteti farseroti ca ei, nu-i asa ? Ceea ce au reusit ei a fost totusi mult mai spectaculos, si anume sa scoata fiecare CATE UN ALBUM DE VINIL LA ELECTRECORD, singura casa de discuri de atunci…

Va mai aduceti aminte de « La museata armana »? Albumul s-a epuizat rapid si nu a mai fost reeditat, iar piesa care a dat titlul discului a avut chiar si un videoclip la TVR, difuzat la « Albumul duminical », singura emisiune de entertainment, pe care o asteptai o saptamana intreaga in acele vremuri. Tin minte cum un lali de-al meu facuse rost de el si se ducea acasa pe jos, cu discul in mana, invelit in coperta orginala. Era oprit din doi in doi metri si intrebat de unde l-a cumparat…

Astfel ne-am facut cunoscuta muzica, o parte din cultura noastra si, in cele din urma chiar existenta, in tara in care traiam de peste 40 de ani. Am citit recent pe un blog ca albumul lui Cristian Ionescu a fost primul contact al unui baiat din Bucuresti cu machedonii si nu intelegea cum de pot exista oameni care vorbesc romaneste asa stalcit !!

 

 

                                     Gionli Hrista Lupci

 

 

                                 Aushlu Cristian Ionescu

]]> http://daimadeadun.webs.com/index.htm?blogentryid=4459947#topBox http://daimadeadun.webs.com/index.htm?blogentryid=4459947 Sat, 07 Feb 2009 08:14:00 +0200 <![CDATA[Croitorul si putina muzicologie aromâna]]> http://daimadeadun.webs.com/index.htm?blogentryid=4454739 Ascultam o piesa din folclorul nostru in doua variante. Prima - a unei aromânce din Grecia, Apostolia. A doua, in varianta cunoscutei Ianula, acompaniata de Steaua di Vreari. Dincolo de aranjamentul orchestral, care ar fi fost diferit si daca faceam comparatia intre Ianula si, sa zicem, Pindu, urmaream cum a evoluat muzica populara aromâna in doua zone diferite, complet izolate una de alta timp de mai bine de jumatate de secol.

Asadar croitorul este intrebat de ce nu danseaza ("rafte, tse nu giots?"). Croitorul dracuieste ca nu-i arde lui de dans, cand nu are nici macar camasa sa-si puna pe el, normal, ca orice croitor...  In varianta Apostoliei, melodia incepe cu un fel tanguire, pe fondul unor instrumente de suflat (klarino?) si cu coarde (buzuki?), care trimit foarte mult la folclorul grecesc. La Ianula, deschiderea este foarte ritmata, acompaniata, ca mai toate melodiile folclorice aromâne de la nord de Dunare, de acordeon. In rest linia melodica este asemanatoare in ambele variante, cu ruperi de ritm si versuri aproape identice.

Ascultand-o pe Apostolia, iti vine imediat in minte imaginea unor greci in costume populare, asa cum i-ai vazut la ERT, daca nu ai facut turism peloponesiac, cu fustanelele si batista in vant, care la prima vedere te izbesc cu asemanarea "corului" armânesc... Pe Ianula ti-o inchipui cantand la vreo "arada", pe fundalul unui cor interminabil in care armâncele de azi isi etaleaza toalete care mai de care mai scumpe...  

Ambele variante insa, sint putin cam departe de folclorul aromân autentic. In munti, pâpâñil'i a noshtza cantau toate melodiile acompaniati de "gaida"...

]]> http://daimadeadun.webs.com/index.htm?blogentryid=4454739#topBox http://daimadeadun.webs.com/index.htm?blogentryid=4454739 Sat, 31 Jan 2009 07:08:00 +0200 <![CDATA[Dan Coe - o legenda uitata]]> http://daimadeadun.webs.com/index.htm?blogentryid=4422224 Inainte de Ianis Zicu a fost Gheorghe Hagi. Putini stiu insa ca si inainte de Hagi a fost cineva...

 

Dan Coe s-a nãscut la 8 septembrie 1941 în Bucuresti, într-o veche familie de aromâni, tatãl sãu, Duce Coe, fiind înainte de rãzboi component al echipei Sportul Studentesc.

În anul 1956, Dan Coe a debutat la juniorii echipei Rapid Bucuresti si în anul 1960 în echipa de tineret. Postul pe care a jucat a fost cel de fundas central (stoper), fiind supranumit "Ministrul apãrãrii". A debutat în Divizia A la 18 martie 1962 în meciul Minerul Lupeni-Rapid Bucuresti (1-1). În Divizia A a jucat un numãr de 214 meciuri si a marcat 12 goluri. A jucat timp de 11 sezoane la echipa feroviarã, fiind cãpitan al echipei alaturi de care a câstigat în 1967 titlul de campion al României la fotbal. Tot cu Rapid Bucuresti a jucat în Cupa Campionilor Europeni în sezonul 1967-1968 (4 meciuri) si apoi în Cupa Oraselor Târguri, precursoarea Cupei UEFA, în sezoanele 1968-1969 (2 meciuri) si 1969-1970 (2 meciuri), fãrã sã înscrie un gol. În 1970, Ceausescu i-a decernat titlul de maestru emerit al sportului.

Între anii 1971-1973 a jucat timp de douã sezoane în Belgia la echipa Royal Antwerpen F.C. În anul 1973, a revenit în România însã nu a fost reprimit la Rapid, fiind considerat prea bãtrân. Coe a plecat atunci la F.C. Galati, aflatã în Divizia B, ajutând-o sã promoveze în anul 1974 în Divizia A. Ca o coincidentã, în acelasi sezon, Rapidul a retrogradat în Divizia B. Dan Coe evoluat pentru ultima oarã în Divizia A la 8 decembrie 1974 în partida Universitatea Craiova-FC Galati (6-0), dupã care s-a retras din fotbal.

Fiºier:Dan Coe1.jpg

Coe a jucat într-un numãr de 41 meciuri pentru echipa nationalã de fotbal a României, în perioada 1967-1978, si a marcat douã goluri. În preliminariile pentru Campionatul Mondial din Mexic 1970, în meciul România-Portugalia (1-0) din 12 noiembrie 1969, desfãsurat la Bucuresti, Dan Coe l-a avut ca adversar direct pe celebrul atacant portughez Eusebio. Dupã meci, Eusebio declara cã „dacã în 1966 as fi avut un fundas care sã mã marcheze cum a fãcut-o Dan Coe astãzi, Portugalia n-ar fi ajuns niciodatã în semifinale".

Dan Coe a fãcut parte din lotul reprezentativ de fotbal a României la Campionatul Mondial de Fotbal din Mexic (1970), purtând pe tricou numãrul 6. Chiar dacã nu a jucat niciun minut la „Mundialul” din Mexic (fiind preferat pe postul sãu dinamovistul Cornel Dinu), Coe a fost unul dintre artizanii calificãrii României la acel turneu final. În meciul Elvetia-România (0-1), desfãsurat la 14 mai 1969 în orasul Lausanne, cãpitan al echipei României a fost Dan Coe, iar apãrarea selectionatei României a fost de netrecut, presa denumind tripleta Ricã Rãducanu - Dan Coe - Sandu Boc „triunghiul de aur de la Lausanne”.

În 1980 i s-a aprobat o cerere de deplasare în Belgia. De aici a trecut în Germania, stabilindu-se în Köln, unde a cerut azil politic. Dan Coe a fost gãsit de managerul imobilului la 19 octombrie 1981 spânzurat în fata usii din apartamentul unde locuia în Köln. Nu s-a aflat niciodatã dacã s-a sinucis sau a fost omorât. (El trãia în Germania având statut de refugiat politic.) Politia germanã nu a cercetat acest caz. Actele au fost direct închise. Acestã tragedie s-a întâmplat la scurt timp dupã un interviu dat de Dan Coe la Radio Europa Liberã.

Colegii sãi de generatie avanseazã alte ipoteze cu privire la moartea sa.

 „Nu se sugruma el, l-au fãcut ãia cã a vorbit una alta pe la radio. Nu cred cã-si lua el zilele, iubea prea mult viata.”
—Ricã Rãducanu
 
 „Trecerea de la statutul de vedetã la cel de om obisnuit i-a provocat un soc, i-a creat o stare pe care nu a putut sã o depãseascã. În schimb, cu douã, trei luni înainte sã moarã, am auzit la Europa Liberã o emisiune în care povestea necazurile pe care el si tatãl sãu le-au trãit în România. Nu stiu dacã este un motiv destul de solid ca sã-i atragã moartea, însã nu cred ca era atât de labil încât sã se sinucidã.”
—Puiu Ionescu
 
 „Nu cred cã Securitatea a fost implicatã în moartea lui Dan. El a avut niste probleme cu „ei” pentru cã, într-un turneu al Rapidului în Franta, a schimbat niste valutã, lucru interzis pentru noi, fotbalistii.”
—Ilie Greavu

În anii ´60, când juca la Rapid, pe Stadionul Giulesti, una dintre scandãrile obisnuite ale suporterilor rapidisti era: „Un salut din vechea Troie/Pentru faima lui Dan Coe/Si înc-o datã cã e voie/Ahoe.”

(sursa: Wikipedia)

 

]]> http://daimadeadun.webs.com/index.htm?blogentryid=4422224#topBox http://daimadeadun.webs.com/index.htm?blogentryid=4422224 Sun, 28 Dec 2008 07:00:00 +0200 <![CDATA[Politica la aromani. Justin Tambozi]]> http://daimadeadun.webs.com/index.htm?blogentryid=4420395 Ca update la postarea anterioara, am cautat prin rezultatele finale ale alegerilor si am gasit aromanii care ne vor reprezenta (cu cinste!  ) in aceasta legislatura:

- Ion Bara, senator PD-L de Tulcea

- Puiu Hasotti, senator PNL de Constanta

- Maria Stavrositu, deputat PD-L de Constanta

- Zanfir Iorgus, deputat PD-L de Constanta

- Costica Canacheu, deputat PD-L de Bucuresti

Marea dezamagire ramane Bonachi, primarul din Eschibaba, rapus de strambatatea legii votului uninominal. Desi a iesit primul in Colegiu, partidul a preferat pe altcineva la redistribuire. Cat despre Gigi si ai lui, nici ca aroman nu poti sa te plangi ca n-au intrat in Parlament.

Ramane asadar sa vedem implicarea lor in rezolvarea problemelor aromanilor care i-au votat. Pina acum, Costica Canacheu si Ion Bara n-au lipsit de la intrunirile pe care Fara Armaneasca le-a organizat si la Tulcea.

O veste trista tocmai a indoliat Armanamea. Fostul parlamentar aroman (intre 1996-2000) Justin Tambozi a incetat din viata. Dintre multele sale activitati dedicate culturii aromane, am gasit acum cativa ani o incercare de "Personalia" - enciclopedie a personalitatilor aromane din toate timpurile. Doamni l'iarta-l!

 


 

]]> http://daimadeadun.webs.com/index.htm?blogentryid=4420395#topBox http://daimadeadun.webs.com/index.htm?blogentryid=4420395 Fri, 26 Dec 2008 06:07:00 +0200 <![CDATA[Despre aromâni in doua ziare de azi]]> http://daimadeadun.webs.com/index.htm?blogentryid=4412771 Gandul (exclusiv online):

"Operatiunea ”valiza de la Cluj”: Gigi Becali vorbea în aromânã cu Teia Sponte

Gigi Becali si Teia Sponte pregãteau operatiunea „Valiza de la Cluj” în limbi strãine. Cei doi vorbeau la telefon în limba aromânã, motiv pentru care procurorii DNA au apelat la un traducãtor specializat pentru descifrarea dialogurilor."

Lasand la o parte treaba cu "traducatorul specializat" pentru "limba aromana" (ce pretentii sa avem de la altii cand noi aromanii inca ne certam pe motivul limba\dialect), partea cu adevarat hilara din articol de abia incepe, ziarul reproducand in continuare stenogramele convorbirilor telefonice dintre Gigi si Teia, interceptate de DNA. Ca aroman, nu poti rezista tentatiei de a ti-i inchipui pe cei doi cum azburascu, compunind in minte retroversiunea in aromana a unor pasaje din dialog precum:

"Becali: Îi spui lui: “Bã! Vezi cã le dãm la bãieti cîte o bucatã si tie ... Îti dãm si tie o bucatã, din aia mare! Întelegi?”.
Sponte: Aha!
Becali: Sã vedem ce zice el. Ia, lasã! Cã sun eu. Ca sã vãd, cã nu are rost acum, atunci...poate ne salveazã aia, ailaltã, Buzãu, întelegi. Pãi, ce rost are? Dacã el, adicã ei, poa’ sã joace la vrãjealã, stii?" (oare ce cuvant a folosit Gigi pentru "vrajeala"?  )

Partea si mai hilara apare mai jos in acelasi articol, cand este reprodusa stenograma unei convorbiri din ziua urmatoare pe aceeasi tema dintre nashu' Gigi si Mirel Radoi, baiat fin:

"Becali: Du-te, mã, de aici, cã iau bani multi. Ce dracu’!
Rãdoi: Da! Pãi, nasule. Sã nu… sã nu trimitã ãia Politia.
Becali: Si ce dacã trimit?! Îmi beleste p…a Politia sau ce? Am furat ceva sau ce?... Si am trimis pe Teia sã cumpere un teren în Cluj. (…) Bã, bãiatule, mie mi-e fricã când fur, atâta, dacã fur, bã, bãiatule! Pãi, când eu sunt corect si fac dreptate! Esti nebun la cap?!... si care e treaba? Risc, ce vrei sã fac? (…) Dacã cãcãciosii ãia nu sunt în stare sã scoatã un egal cu Dinamo ?" (asadar, de data asta lu' Gigi nu-i era frica, pentru ca nu fura, ca alte dati!)

Foarte sugestiv mi se pare unul dintre comentariile lasate pe site-ul Gandul de un cititor al acestui articol: "limba aromana o limba straina? cum puteti face o asemenea greseala, este vorba de un dialect al limbii romane. chiar nu aveti pe nimeni in redactie care e absolvent de litere ca sa puteti intreba daca nu va simtiti siguri? in rest, mi se pare foarte instructiv sa-l citesc pe gigi asa cum vorbeste el zilnic." Pai cum sa nu fie instructiv sa vezi adevarata fata a celui care se punea "in slujba Crucii si a Neamului Romanesc"? Putin mai jos, un alt cititor pune punctul pe i : "si mai ziceti ca jiji e i.diot. cand el vorbeste doua limbi de circulatie internationala, romana si aromana." Vai, dar nimeni n-a spus ca Jiji e idiot!

Acum (ziar tulcean):

"Tulcea ar putea avea prefect cu nume ca al lui Jackson!

Dupã ce s-a tot vorbit despre numirea ca prefect a lui Gudu, dar Vasile-tatãl mai exact, acum balanta înclinã mai mult spre fiu, avocatul Michael Gudu, care posedã si studii post universitare de administratie publicã, deci se încadreazã în lege. Se încadreazã dar nu spune nimic, "vehiculatul" refuzând sã comenteze dacã are sau nu sanse de a fi prefect sau mãcar dacã i s-a propus." Michael, prietene, fie ca tu sa ne reprezinti cu cinste ca prefect al judetului Tulcea!

Asadar, de bine si de rau despre aromani in presa din Romania. Din pacate, de rau a scris un ziar central, cu mult mai multi cititori decat Acum...

 

]]> http://daimadeadun.webs.com/index.htm?blogentryid=4412771#topBox http://daimadeadun.webs.com/index.htm?blogentryid=4412771 Sat, 20 Dec 2008 10:24:00 +0200 <![CDATA[Politica la aromâni]]> http://daimadeadun.webs.com/index.htm?blogentryid=4321448 Nu vreau sa ma refer la implicarea aromanilor in politica de-a lungul vremii. Ar trebui sa ating si un subiect sensibil - miscarea legionara, care nu ne face cinste deloc.

Astazi sint alegeri parlamentare in Romania si ma intereseaza cati aromani aspira la o cartela electronica in viitorul Parlament. Sint si primele alegeri (asa-zis) nominale, deci, cum ar veni, putem da, daca dorim, un vot exclusiv "armanesc".

Asadar, in judetul Tulcea avem:

- Ion Bara - PD-L

- Constantin Popescu - PNG-CD

- Dumitru Enache - PD-L

- Vasile Gudu - PD-L

In judetul Constanta avem:

- Stere Bajdu - PRM

- Tanase Culetiu - PNG-CD

- Maria Stavrositu - PD-L

- Zanfir Iorgus - PD-L

- Adrian Sponte - PD-L

- Olimpiu Dumitru Carauleanu - PNG-CD

- Puiu Hasotti - PNL

In Bucuresti:

- Costica Canacheu - PD-L

- George Becali - PNG-CD

Fara a avea pretentia ca lista de mai sus este atotcuprinzatoare (mai avem si pe Hristu Becali si Gheorghe Becali, trimisi de Gigi sa candideze tocmai la Iasi - prietenii stiu de ce - si pe Zoita Beca la Braila, tot PNG-CD), am vrut sa subliniez ca, daca se vor simti reprezentati de vreunul din cei de mai sus, aromanii ar putea vota pe criterii etnice.

Nu stiu lista completa a aromanilor care si-au depus candidatura la aceste alegeri, si nici nu cred ca exista o asemenea lista. De aceea, o statistica privind apartenenta politica a aromanilor nu are nicio relevanta. Important este cati senatori si deputati vom avea in Parlamentul Romaniei dupa anuntarea rezultatelor. Cati dintre ei vor face ceva pentru aromani, ramane sa discutam intr-o alta postare.

]]> http://daimadeadun.webs.com/index.htm?blogentryid=4321448#topBox http://daimadeadun.webs.com/index.htm?blogentryid=4321448 Sun, 30 Nov 2008 05:25:00 +0200 <![CDATA[Wikipedia pi armâneashti]]> http://daimadeadun.webs.com/index.htm?blogentryid=4206003 La adresa http://roa-rup.wikipedia.org/wiki/Prota_fr%C3%A3ndz%C3%A3 gasim "prota frandza", care ne intampina cu urarea "Ghine vinit tu Wikipedia pi armãneashce!". Aflam apoi ca am dat peste un

"proectu cai va s-facã unã entsiclopedia completã shi orighinalã pi armãneashce cu colaboratsia a cathi unãljei personã!

Wikipedia pi armãneashce inshi tu meslu Aprir 2004 shi agiumsim pãnã pi 6 Brumar 2008 tu 3,479 di articule di lucru.

Cu un click pe linkul "armãneashce" ajungem la o pagina de unde aflam ca "Limba armãneascã (Armãneashce, Armãneashti icã Rrãmãneashti) easte unã limbã di gruplu di not-datlu a limbilor romanitse (neolatine)", laolalta cu date despre numarul de vorbitori, istoria si folosirea "limbii" aromane.

Interesanta, hilara pentru unii, dar cu siguranta binevenita este folosirea aromanei peste tot in cuprinsul paginilor Wikipediei in aromana (ma rog, cu unele scapari - "Main page", pentru un link). Chiar si butoanele traditionale ale siteului sint traduse, astfel incat nu veti gasi nicaieri "cancel", "OK", "send", "submit", ci exprimari de genul

Cutia di hãlate

 sau

   

 
astfel incat chiar ca vorbitor nativ, cu un zambet in coltul gurii, treci pointerul peste butoane si link-uri si te luminezi; explicatiile in engleza care iti apar iti sint mult mai de folos in navigarea pe aceste pagini.
 
Cati dintre noi recunosc ca vorbesc mai bine engleza decat armaneashti?

 

]]> http://daimadeadun.webs.com/index.htm?blogentryid=4206003#topBox http://daimadeadun.webs.com/index.htm?blogentryid=4206003 Thu, 06 Nov 2008 02:22:00 +0200 <![CDATA[Nu e folclor, e Constantin Stere]]> http://daimadeadun.webs.com/index.htm?blogentryid=3964864  

“Toarnã-ñi-ti, dzânã ditu ysi,

Hai, toarnã-ñi-ti, ca tu pirmithi,

Nu agârshea vrearea curatâ

Armâñi daima a mea, oh, dultsi featâ.”

 

 

“Doru, ñi-u doru, di un msheatu fcior, lea dado

Doru, ñi-u doru, di birbiilu a pâduriloru.”

 

 

“ Gioñi armâñi, tiniri vlâstari,

Ti voi nu-ari greu, anda-i alumtari

Di la voi Armânamea ashteaptâ

Msheatâ numâ sâ-i dats, câ-I mileti aleaptâ.”

 

 

“Hai, vreare, vreare, ysu neangâldâsitu,

Nu tsâni di-aestâ lumi, mash di-msheatu pirmithu

Hai, vreare, vreare, tsi zboru mâyipsitu

Pirâ-ñi hii tu cheptu, focu niaylisitu.”

 

 

“Alumtâ, alumtâ tu greaua zundani

Ah, doru, câ-ñi ts-ai câl’iuri lundzâ

Shi anda va u afli a meau fidanâ

Ma ayoñia la io s-agiundzâ.”

 

 

“Mutrescu, di pi dzeanâ-n hoarâ

Mutrescu, tsi zundani amarâ

Analtu, tserlu-i mplinu di steali,

S-agiungu, agiutats-mi, voi surãrli a meali.”

 

 

“Ah, lãi cânticu, cara-s ieshi pi hari,

Va ñi aflu l’irtari

Va ñi ti cântu cânticu shi-fârâ zboarâ

La-a mea vrutã-n hoarã.”  

 

Va suna cunoscut versurile de mai sus ? Cu siguranta, doar sint refrenele unor melodii pe care le-am auzit de atatea ori cantate de Pindu, Lupci, Lascu, Coada sau Vlahos (ultimul citat este dintr-o melodie pe care o puteti descarca si de pe acest site : Vlahos – Esta noapti).

V-ati gandit vreodata cine a scris versurile acestor melodii? Folclor, veti spune. Ei bine, nu e folclor. Asa am crezut si eu, pina cand mi-a cazut in mana o carte aparuta la editura Ex Ponto din Constanta in 2008 si a carei coperta v-o prezint aici:

 

 

Versurile sint atat de populare, incat am fost pentru cateva secunde pur si simplu revoltat sa le gasesc intr-o carte sub o semnatura concreta a unui ilustru necunoscut. Am intors-o pe toate partile, cautand cu infrigurare ceva care sa indice ca am de-a face cu o culegere de texte folclorice. Tot ce am gasit insa, a fost un “zboru nãinti” in care Kira Iorgoveanu Mantsu recunoaste : “ti prota oara anvitsaiu ca multi di cantitsli tsi urdina tu armanamea ditu Romania suntu adrati di Constantin Stere – Nini – cumu lu haidipsescu sotslji.”

Cartea contine traduceri indraznete ale lui Constantin Stere in dialectul ("limba", ar spune unii...) aroman din Virgil Carianopol, Radu Gyr, Nichifor Crainic, Vasile Voiculescu, Nicolae Labis (stiti cum se spune "caprioara" pe armaneashti? "zârcadhâ"), Adrian Paunescu, Lucian Blaga, Ioan Alexandru, Dimitrie Bolintineanu si chiar din textele melodiilor lui Ducu Bertzi ("floare de colt" = "lilici ditu munts") si una din poeziile lui... Rudyard Kipling (ca text original este tiparita versiunea in limba romana - dialectul daco-roman, ca sa raman fidel pentru "unii" de care vorbeam mai sus). Ceea ce intriga insa, sint poeziile din care am extras citatele de la inceputul aceste postari, si care deschid volumul. Titlurile lor, pastrand ordinea, sint: "Dzânã ditu ysi", "Doru, ñi-u doru", "Gioñi armâñi", "Hai, vreare, vreare", "Mi poartâ dorlu", "Zundani amarâ", "Ah, lãi cânticu" si au fost scrise intre anii 1988 - 1993. Acestea apar alaturi de alte poezii scrise de Costantin Stere in perioada 1985 - 2008 si care vor deveni si ele probabil, daca nu cumva au devenit deja, texte intru imbogatirea spirituala a muzicii folclorice armanesti.

Permiteti-mi asadar sa va fac cunostinta cu Nini, Constantin Stere.

 

 

 

]]> http://daimadeadun.webs.com/index.htm?blogentryid=3964864#topBox http://daimadeadun.webs.com/index.htm?blogentryid=3964864 Sat, 13 Sep 2008 06:41:00 +0300 <![CDATA[Fotodocument: Dani Peanci canta cu PINDU]]> http://daimadeadun.webs.com/index.htm?blogentryid=3931737

Earau doaua numtza tu un restaurantu Custantza. Una canta Pindu, alanta canta Steaua di Vreari. Pi la trei tahina Gigi Sima dusi di canta cu Steaua di Vreari si Dani s'alina la numta iu canta Pindu. Tzi gimbushi adrara!

]]> http://daimadeadun.webs.com/index.htm?blogentryid=3931737#topBox http://daimadeadun.webs.com/index.htm?blogentryid=3931737 Fri, 05 Sep 2008 00:54:00 +0300 <![CDATA[SIMONA HALEP, campioana de la Roland Garros]]> http://daimadeadun.webs.com/index.htm?blogentryid=3910531 Putine sint domeniile in care aromanii nu s-au facut remarcati inca. In ceea ce priveste sportul, multi au spus ca marele Hagi este un accident fericit si ca va mai trece mult timp pina cand un alt machedon va mai face performanta in fotbal. Iata ca o intreaga pleiada de fotbalisti din diferite generatii (Tararache, Carabas, Farmache, Pitu, Chiacu, culminand cu Ianis Zicu) dovedeste ca, daca este sa se nasca un al doilea Rege, e foarte posibil ca si el sa fie mandria Armanamei.

Iar acum, una feata armana aduce bucurie in randul iubitorilor sportului din Romania. Simona Halep a reusit o performanta despre care s-a scris si s-a vorbit destul, incat nu mai are rost sa reamintim aici. Putini stiu ca nici in tenis Simona nu este prima aromanca. Regretata Aura Gima promitea sa ii egaleze pe Nastase si Tiriac, dar Dumnezeu a vrut altfel...  

De ce mi-am adus aminte de Simona Halep tocmai acum, cand ecourile titlului castigat de ea s-au stins? In primul rand pentru ca sint sigur ca in urmatorul sezon competitional vom auzi din nou de ea. In al doilea rand, pentru ca in septembrie 2008 implineste 17 ani, drept pentru care ii uram la multi ani. Si nu in ultimul rand pentru ca am surprins-o manifestindu-se ca o machedoanca adevarata, asa cum se poate vedea in ipostaza de mai jos:

        

              Simona Halep tradzi corlu la una arada armaneasca

]]> http://daimadeadun.webs.com/index.htm?blogentryid=3910531#topBox http://daimadeadun.webs.com/index.htm?blogentryid=3910531 Sun, 31 Aug 2008 00:29:00 +0300 <![CDATA[S'dipisira ideili?]]> http://daimadeadun.webs.com/index.htm?blogentryid=3906340 armanlu anyrapsi: "Bravo armanji, ma catse nu mai angrapsits tsiva? Gata? S'dipisira ideili? Adrat lucri imshati pan'tora. Haristo. S+baneadza armanamea !!!"
 
Nu s'dipisira, armane! Ma nu ari chiro ti internet cathi dzuu... Tora va's bag iara caduri di la lansarea di aualtadz.
]]> http://daimadeadun.webs.com/index.htm?blogentryid=3906340#topBox http://daimadeadun.webs.com/index.htm?blogentryid=3906340 Sat, 30 Aug 2008 01:12:00 +0300 <![CDATA[Iskender - Aromanian sound]]> http://daimadeadun.webs.com/index.htm?blogentryid=3035692 "Nica un cd cu muzicà armaneascà.
Tsi poati om sà scrii anda veadi icà avdi tsiva tsi iasti ma mari di el singurlu.
Poati cà-i màrilji cà sh-lo ti andreptu sà scrii tsiva ti aestu cd...
Dupu tsi Ovidiu Lipan Tsandaricà cu Stelu Enache adrarà un cd epohal ti muzica armaneascà: Bachitsa, iu s-avdzà shi un altu mod ti càntari shi shuirari a cànticlui armanescu, ia cà tora nà hàrsirà cu un nàu cd.
Tu protlu fu ampiltit un hir di bras band cu muzica traditasional anoastrà
Tu aestu cd nà poartà stri muzica anda, aclo iu Inti-Illimani nà spusirà cà ari veaclji culturà.
Canda s-vrurà s-adarà ligàturà cu atseali populi di la America Latina a curi taxirati fu atsea idghea cu bana a popului armànescu..
 
Cari putea s-mindueascà cà shi unà personalitati ca Gheorghe Zamfir va s-ljea parti tu aestà productsii.
Minduescu cà nu lipseashti s-lu prezentedz Gheorghe Zamfir. Omlu cari-i cànàscut pi planeta tutà. Omplu cari cu alui instrumentu flauta di Pan bàgà un timbru fàrà agàrsheari tu cultura mondialà.
Tsi poati om s-ashteaptà anda pi copeta veadi trei persoani ca Tsandaricà, Zamfir shi Enache?
Mash unà harauà cà nàuntru aflà unà muzicà cari nu u ari ascultatà pànà atumtsea.
Profesionishtsà tu lucurlu a lor ti cari noi njitslji putem s-là haristusim cà lu vini tu minti s-adarà aestu cd.
 
Productsia, partea muzicalà shi càntarea suntu pi nai ma mari livel ashi cà va s-intrà tu ureacljea shi la ascultàtorlji cari nu u cànoscu limba armaneascà..
 
Suntu 11 di càntitsi di cari ma multili suntu traditsionali. Shi atseali cari suntu di autor lu au suflitlu armànescu anviscut tu productsii modernà...
 
Tut cu tut, avem shi noi cu tsi s-nà prezentàm tu Europa.
 
anclinàciunj
 
Vanghiu Dzega"
 
 
]]> http://daimadeadun.webs.com/index.htm?blogentryid=3035692#topBox http://daimadeadun.webs.com/index.htm?blogentryid=3035692 Fri, 29 Feb 2008 16:13:00 +0200 <![CDATA[TV Armanescu !]]> http://daimadeadun.webs.com/index.htm?blogentryid=2945186 "Avdzai una habari multu buna shi eftihizmena!
Armanamea va-s aiba pana tu soni una Televiziuni!
Armanjlji di-tu Rumanii, di-tu Custantsa pana Bucureshti adunu paradzi shi tu shcurtu chiro va-s adara una televiziuni a Armanjloru! Bravo! Un haristo ti Yioryi di la Radiomakedonia, shi ti Fara Armaneasca! Vedu ca idea tsi apreasi Oani aoa shi 2-3 meshi ma nainti ahurhi s-i faca.  
Mini harasii multu candu avdzai aista habari shi pistipsescu ca easti alithia (di-averu). Cari shtii ma multi s-na spuna ca s-agiutamu shi noi catu shi cumu putemu.
S-dzacu ndreptu mini nu pistipsiamu ca Armanjlji va-s poata s-afla zborlu un di alantu shi ca pana tu soni va-s adara tsiva tutsi diadunu ti Armanami.
Succes shi nica na oara, cari poati s-na da habari ca s-putemu s-pitritrsemu shi noi paradzi tu aistu fond.
 
S-vi amu harioshi
Altin"
 
Aesta carti electronica u aflai tu e-maillu di la Fara, pitricuta di Altin Kaso pi tut gruplu banaarmaneasca di pi yahoo. S'da Dumnidza s'veada armañil'i una televiziuni a lor pitu cablu, nu mash pi Internetu !
]]> http://daimadeadun.webs.com/index.htm?blogentryid=2945186#topBox http://daimadeadun.webs.com/index.htm?blogentryid=2945186 Wed, 13 Feb 2008 14:13:00 +0200 <![CDATA[PHOENIX - Cânticlu a cucuveaual’ei]]> http://daimadeadun.webs.com/index.htm?blogentryid=2728501 Cucuveaua-mbufnată,

S-nu ti-aflai d-iu ti-ai aflată.

Tzi eshtz-ahât blâstimatâ,

Shi-ahât multu-nfârmacatâ.

Pi cathi casă ai stată

Sh-pi cafi ugeac ai cântată,

Di timel’i s-au răvăită

Sh-oameñil’i tuts au murită,

Sh-oameñil’i tuts au murită.

 

Casa-tzea tse te-alinashi,

Dupâ tzină di cântashi,

Eara-unui celnic mare,

Tzi-oili n-avea misurare.

Cai cu iape-misticate

Shi mule multu mushate,

Avea hil’i, avea nurări,

Tuts cu feate sh-cu ficiori,

Tuts cu feate sh-cu ficiori.

 

Pi casă de-anda-i cântashi,

Parc-ostroflu îl bâgashi

Oile se-ngălbedziră

Sh-pân de una apsusiră.

Mule sh-cal’i t-ună muciară

Păscându s-anfârmâcară,

Di s-dusiră hil’i, nurări,

Cu feate, cu tuts ficiori,

Cu feate, cu tuts ficiori.

 

Cas-armase pundixită

Shi di oameni nimutrită

Pân-câdzu shi-s fatse pade

Sh-criscu iarbă sh-livade.

 

 

 

    Piesa este inclusă pe albumul „Cantafabule” din 1975 - în componenţa Covaci / Kappl / Baniciu / Reininger / Lipan, reeditat in 1996.La compozitori sint trecuti Covaci – muzica si Şerban Foarţă / Andrei Ujica – versuri. Baniciu nu cânta versurile întocmai cum sunt scrise, dar trupa are meritul de a fi realizat, până acum, singura piesă rock pe versuri aromâne. Se poate spune ceva si despre varianta din 1998, remixata, unde Mani completeaza frumos cu vioara si in care au mai fost adaugate si niste clopote. Piesa a fost total reinregistrata, nu s-a folosit nimic de pe discul din 75. De data aceasta solist vocal e Ioji Kappl, iar backing vocals face Nicu. Din câte ştiu, Phoenix nu a cântat niciodată această piesă live.

]]> http://daimadeadun.webs.com/index.htm?blogentryid=2728501#topBox http://daimadeadun.webs.com/index.htm?blogentryid=2728501 Tue, 01 Jan 2008 15:20:00 +0200 <![CDATA[De unde pot sa iau si eu revista?]]> http://daimadeadun.webs.com/index.htm?blogentryid=2547947 Elena  a scris:  "de unde pot sa iau si eu revista?"

Elena, nu stiu daca esti armana, si asta nu are nici cea mai mica importanta, (decat dialectul in care sa scriu acum) si nu stiu de unde esti, ca sa iti pot da un raspuns exact la intrebare. Revista nu o publicam ca sa o vindem, ci spre a o oferi tuturor celor interesati de viata culturala a aromanilor din Tulcea. Toti cei care iau parte la lansarea unui numar, la sediul Comunitatii Aromane din Tulcea, intra automat in posesia ei. Restul exemplarelor le oferim celor care se angajeaza sa o duca in cat mai multe case. Din cate stiu, cel mai departe revista noastra a ajuns sa fie citita la Paris, si sint foarte mindru de asta. 

 Ma's va Dumnidza, "Daima" va's iasa tora di Carciunu.

]]> http://daimadeadun.webs.com/index.htm?blogentryid=2547947#topBox http://daimadeadun.webs.com/index.htm?blogentryid=2547947 Tue, 20 Nov 2007 17:19:00 +0200